Autori dal 01/05/2025
Indice
di Pina Oliveti
di Pietro Russo
M'HANNU DITTU CA ARU 'MBIARNU
di Giacomo Guglielmelli
CARA MATRE
di Antonio Martire
di Pietro Russo
'A VECCHJAIA
di Eugenio Maria Gallo
MALANOVA CHI JATTURA
Di Bebo '25
'U CAVUDU
di Pietro Russo
VELOCE CUM'A PRIMAVERA
Di Marialuigia Campolongo
CARMATEVI NA PICCA….
di Franchinu 'u Funtanaru
DOPO LA LETTURA DEI RISULTATI DELLE ANALISI CLINICHE
di Eugenio Maria Gallo
OHI MAMMA MIA D'U CARMINU
di Marialuigia Campolongo
UNA TRADUZIONE DA TRILUSSA
di Eugenio Maria Gallo
VENTAGLI A SIRACUSA
di Franchinu 'u funtanaru
MODICA E RAGUSA
di Franchinu 'u Funtanaru
SCICLI-PUNTASECCA-DONNALUCATA
(a chiusura della gita a Siracusa)
di Franchinu 'u funtanaru
'A JUMENTA E I MUSCARIEDDRI
di Pietro Russo
SI MUGLIERTA RUSSA ASSAI
di Giacomo Guglielmelli
'U MASSU
di Franchinu 'u funtanaru
CAVUDU
di Giacomo Guglielmelli
NA VECCHJIAREDDRA
di Lucy Stranges'A CALURA
di Eugenio Maria Gallo
LA FONTANELLA
di Lucy Stranges
NUSTALGIA
di Eugenio Maria Gallo
SENZA MANCU M'AVVISARE
di Giacomo Guglielmelli
L'IPOCASTANI D'A VILLA VECCHIA
di Marialuigia Campolongo
MODI DI DIRE #
di Giacomo Guglielmelli
NUNN'ESCIMU!
di Giacomo Guglielmelli
SUPA A CHATTA
di Bebo '25
'U POLITICU INDAGATU
di Giacomo Guglielmelli
L'APPUNTAMENTO
di Giacomo Guglielmelli
'A LEGGE UMANA
di Franchinu 'u Funtanaru
Franco Calomino
Culi da spiaggia 2
Giacomo Guglielmelli
Cumu è bellu, cumu è bellu!
Franco Calomino
JURNATI 'I MENZAGUSTU
Giacomo Guglielmelli
'A trupìa
Marialuigia Campolongo
FERR...AGUSTU
Giacomo Guglielmelli
'U tavulinu di medicine
Maria Carmela Errico
IL 16 AGOSTO.##
Eugenio Maria Gallo
AUTUNNU
Giacomo Guglielmelli
'U milune
Giacomo Guglielmelli
'A jornata d'a zanzara
Maria Carmela Errico
SE....
Maria Carmela Errico
LA NOTTE DELLA TARANTA#
Pietro Russo
'U CIUNCU E 'U CICATU
Eugenio Maria Gallo
BAMBINO MIO
Eugenio Maria Gallo
PECCATU!
Giacomo Guglielmelli
QUANNU SONANU 'E CAMPANE
Maria Carmela Errico
LA VISITA !
Maria Carmela Errico
TERRA STRANIERA#
Giacomo Guglielmelli
'NA TRAGEDIA
Franco Calomino
'U CIUNCU
Eugenio Maria Gallo
AUTUNNO
Maria Carmela Errico
ALLA PROSSIMA.!!
Marialuigia Campolongo
LE CHIAVI RAPITE
Tonino Martire
'Nu poveru a nu spicune assettatu,
Eugenio Maria Gallo
'A CAPU FERMA
Eugenio Maria Gallo
'A RUSELLA
Ada Giudice
Ma solo ruseddre, e i vaddraneddre dove le lasciate ?
Giacomo Guglielmelli
Ccu l'autunnu ch'è arrivatu
Franco Calomino
' A viestia
Ciccio De Rose
'A MARITATA
Eugenio Maria Gallo
BELLA
Maria F. Lucanto
A statua scumbegliata
Giacomo Guglielmelli
Signu 'na corda tisa di violinu
Antonietta Cozza
Buongiorno di caffè
Eugenio Maria Gallo
Portami per mano,
Franco Calomino
Na cuccia di cani
Maria Carmela Errico
Tu ed Io
Eugenio Maria Gallo
TUTT'I SANTI
Giacomo Guglielmelli
Fuja cchiù di 'na cavaddra
Eugenio Maria Gallo
SAMMARTINU
Giacomo Guglielmelli
Ero un ragazzo quando ….
Luigi Mandoliti
Getta in un angolo questa disperazione
Maria Carmela Errico
IL PASTORE #!
Nunzio Scalercio,
per Totonno.
Ricordando oggi Totonno Chiappetta
Nicola Mangraviti
UN RICORDO DI TOTONNO
Eugenio Maria Gallo
M'HANNU CUNFUSU
Alberto Rossi
Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata
Eugenio Maria Gallo
LA VOLPE E L'UVA di Fedro –
(Libera traduzione )
Eugenio Maria Gallo
Il lupo e l'agnello di Fedro
(Libera traduzione)
Maria Carmela Errico
#I POETI
Marialuigia Campolongo
I TRIDICI CANALI
Anna Lauria
I SCARAFUOGLI
Eugenio Maria Gallo
NATALE 2025
Alberto Rossi
Vexata quaestio
Tonino De Marco
'U Pranzu de l' Anziani
Gianfranca Cosenza
'A NOTT'I NATALE
Maurizio Notti
U CENONE
Gianfranca Cosenza
L' ANNU NUOVU
Vincenzo Napolillo
Prima di andarsene, il vecchio Anno…
Franco Calomino
'A notte ' i Capudannu
TESTI
di Pina Oliveti
Un soffio di luce
non ha pace il tempo
sui binari arranca il tuo treno mentre sfogli pagine d'estate
Ore arrotolate senza scampoli di cielo
dietro i vetri osservi i giorni lieti
sorridi e passi oltre.
Un soffio di luce è il nostro tempo
incatenarlo non basta
Ho bisogno del tuo sguardo faro nel buio tra ciottoli di giorni
CHI UOMINI...
di Pietro Russo
Chi uomini ca simu!
Ppi' conquista' 'na terra
a vote n'accanimu
a fa' scoppia' 'na guerra.
Uomini senza core
e mancu n'emozione,
c'un provanu l'orrore
davanti a 'nu guagliune
ca chjangia 'ntra 'i macerie,
cercannu 'u patre e 'a mamma.
Davanti a cattiverie
ca su' dintra su dramma.
O a chiri quatrarieddri
cu' 'a cassarola 'mmanu.
Chi pena povarieddri.
Chi fattu disimanu.
O a patri disperati
ca dintra 'nu linzuolu
ci l'hannu arravugliatu
'u poveru figliuolu.
Allura m'addummannu,
e dicu seriamente:
ma chisti cumu fannu
a fare finta 'i nente.
E a si nni ji' a curcare
cu ra cuscienza lorda
senza si vrigugnare
d'u male ca 'un si scorda.
SOSPIRI
di Eugenio Maria Gallo
Spesso ricordo
Quei pomeriggi
Piovosi
D'un Maggio lontano.
Altra vita
E altra stagione,
Quando il sole,
Che andava a dormire
Dietro il colle
O fra le onde del mare,
Per me era promessa
Di nuovi bei giorni.
Anche adesso
Il mese di Maggio
È piovoso
E la pioggia, battendo
Sui coppi del tetto,
Intona un suono
Che ha il sapore
Di antico.
Ma diversa
È oggi la luce
Del sole che,
Scendendo all'orizzonte,
Mi offre solo
Profili di volti
Ormai stanchi
E intrisi dei lievi
Sospiri
D'un lento tramonto.
M'HANNU DITTU CA ARU 'MBIARNU
di Giacomo Guglielmelli
M'hannu dittu ca aru 'Mbiarnu
sempre cavudu ci fà.
Nun c'è n'alberu, nè 'nu friscu,
né n'amicu ppe parrà!
Unn'è miegliu 'u Prigatoriu,
nun sai quantu c'haj di stare
finu a quannu arriva 'a carta
ca cchiù supra pui passare.
Certu è miegliu 'u Paradisu
propriu 'nfaccia aru Signure,
ma iju signu malu misu,
peccature e 'un tiegnu scuse.
E ogni tantu m'addimmannu:
n'atru postu c'è ppe casu
ca ni ospita a nui puru,
ca pruminta ancunu vasu?'
A speranza nunn'a pierdu
ca a nessunu fazzu male,
anzi aiutu aru bisuagnu
fossa puru n'animale!
CARA MATRE
di Antonio Martire
Cara mia matre ruce Tiresina
ccu chissa littera alla tua rispunnu,
ca tiegnu 'a capu re pensieri chjina
tutti ammantati re nu bene funnu.
E oje io te scrivu finarmente
ca la libera uscita haju avutu,
ppe premiu mi l'ha data lu Tenente
pecchì ce fazzu tuttu senza aiutu.
'E chillu chi cercavi t'accuntientu
pecchì te mannu na fotografia,
ca nu cumpagnu mio de regimentu
mi l'ha fatta ppe la mannare a tia.
Ccussì tu viri cumu signu fattu,
si me truovi 'ngrassatu o dimagritu,
pecchì se vire bene dal ritrattu
puru si 'e sordatu è lu vestitu.
T'arriccumannu, re mie sta' squitata
pecchì lluocu è vascia 'a mangiatura,
ca truovu sempre 'a tavula parata
e puozzu mangia' chillu ca me chiura.
Cumu tu sai, io fazzu lu stallieri
pecchì ccu l'animali signu amicu
canusciu cumu nullu lu mestieri
e guoru tantu ch'io nun te lu ricu.
Ssa fotu mi l'è fatta 'nsiemi al mulu,
mentre ce staju faciennu 'na carizza
illu a mmie me capiscia sempre a vulu
e vene cumu nente alla capizza.
'Na cosa sula mo te vuogliu dire,
ca ccu ssa fotu ca mo io te 'mbio,
te 'nfurmu bene ppe te fa' capire:
chillu ccu lu cappiellu signu io.
N' APE
di Marialuigia Campolongo
Si tuffa l'ape 'ntr' i ciuffi 'i mimosa /
ch'è juruta anzitiempu, di frivaru, /
e para fa' ssu munnu menu amaru… /
Pu', leggia, a nu battuffulu si posa,//
e si 'mbruscina e suca ' ntra ssu giallu, /
ronzannu, queta di ssu ramu a chillu,/
chi d' 'u cchiù gruossu aru cchiù piccirillu/
su cuntienti 'i ssa visita e 'i ss' abballu://
para chi l'accumpagnanu 'ntra danza! /
L' aria s'inchia 'i prufumu e sienti adduri,/
chi lieggi lieggi arrivanu 'ntr'a stanza//
e capisci ch'è quasi primavera... /
Ssa virnata pisante di duluri/
mo' forse passa… e ra prumisa è vera! //
QUANNU TU DIVIENTI VIECCHIU
di Pietro Russo
Quannu simu giuvinotti
e ni circa ancunu amicu
ni sintimu ricriare
ni sintimu ca 'un ti dicu.
Si c'è gente ca ni chiama
capiscimu ca esistimu.
E ni duna ra conferma
ca 'ntr'u munnu nua ci simu.
Quannu pu' passanu l'anni
e 'nu viecchiu tu divienti,
ti tormentanu l'affanni
e 'ncuminci a perde' i dienti.
D'i capiddri 'unn'i parlamu
chiri pochi sunnu janchi.
E da quannu nua n'azamu
ni sintimu sempre stanchi.
Ma pu' chistu 'un fossa nente
si ci fossa almenu ancunu
ca nun ti facissa sente
di nun essere nessunu.
E tra amici e parenti
nuddru ca si cumpurtassa
cumu fossi trasparente
e di tia si nni fricassa.
C'un parlassa cchiù di tia,
cumu si fossi sparitu
o 'na brutta malatia
forse t'ha rincugliunitu.
Si passassi 'i chiru postu
addui prima ha lavuratu
e 'un fossi mai dispostu
di capire che è cangiatu.
Ca ci sunnu facce nove
tutte giuvine, no vecchie
e ca 'a cosa ti commuove
no 'nu pocu, ma parecchiu.
E s'un ci restassi male
si vidissi 'a gioventù
ca fà in modo naturale
chiru ca facìi tu.
E parlannu 'i n'anzianu
e vuliennu di' l'età
'un dicisseru ca tena
cchiù di l'anni c'unu ha.
Và ppi' quasi l'ottantina
e si vonnu esagerare,
forse và pp'a novantina,
pocu tiempu ha di campare.
E a ttìa vena 'a paura
di putì esse' scurdatu
d'un riceve ancuna cura
d'esse' propriu abbannunatu.

'A VECCHJAIA
di Eugenio Maria Gallo
Mu' chi signu vecchiu tante cose
S'affaccianu alla mente quann'è sira,
'U core dintr'e illu va e suspira
Pensannu a chillu tempu tuttu rose.
'A vita è 'na stagione e, gira gira,
S'un t'a godi passa cumu nente,
Certu un c'è bisognu 'e cunsulente
Ppe' capì ch'u temp'è pocu e se ritira.
De guagliune sempe tutt'a gente
Me jìa girannu e ccù illa me vulìa
Ch'era cuntenta d'a prisenza mia.
Mu' chi haju perdutu lu murdente,
Me sedu sulu alla porta sup'a via
Pezzennu 'nu pocu 'e cumpagnìa.
MALANOVA CHI JATTURA
Di Bebo '25
Malanova chi jattura
Sa notizia un ci vulia!
Cu su cavudu mo è dura
Chianu chianu spaculia...
*******
Né cucina né tastiera
E nemmancu lu pinnieddru
Ogni dí mattina e sera
Sona sulu u campanieddru...
********
Ca Franchinu pacinziusu
Aru triddru puntuale
Vena e porta laboriusu
Ogni bene materiale
******
È cussí che a na vulata
Assistuta i tuttu punto
Ti ritruavi risanata
E Franchino un poco smunto!
'U CAVUDU
di Pietro Russo
Si 'un ci signu mi vuliti,
si pu' viegnu e mi "sintiti"
'ncuminciate 'a stessa lagna
picchì ognunu 'i mia si spagna.
Signu 'u cavudu ca stannu
vi cumbinu ancunu dannu
v'u cumbinu, e i cchi manera
e vi fricu ppi' daveru.
Mò però statimi a sente,
concentratevi cu' 'a mente
e lijti sa poesia
c'hannu dedicatu a mmia.
***************
'Na botta 'i cavudu accussìl'hannu dittu aru tg
ca nun s'era vista mai
e s'un passa sunnu guai.
d'i l'amici e d'i parienti.
Nun si stanca mai nessunu
aru fà c'è sempre ancunu.
amu persu 'a memoria.
Ogni estate "a surfa è 'a stessa.
E sa cosa a mmia mi stressa.
Ogni vota ni scurdamu.
Ogni annu ca è passatu
sempre cavudu c'è statu.
va' costringia 'nu guagliune,
ca si frica d'a calura,
a nunn'escia ara cuntrura.
'u motivo è unu sulu.
'Unn'è u cavudu aumentatu
Ma si tu ca si' invecchiatu
VELOCE CUM'A PRIMAVERA
Di Marialuigia Campolongo
Veloce cum' ' a primavera /
è ' i l'uomini l'età d' ' a
giuvinezza!/
Sii fannu virdi a chissu primu sule/
e cumu i prime foglie aru bontiempu,/
ratti si godanu ssu jure 'i gioventù,/
niente sapiennu di bene e di male...//
Ma niure divinità : Vicchiaia e Morte,/
appriessu sempre stannu, cumu l'umbra!.../
Curra lu tiempu di la giuvinezza:/
dura lu fruttu : quantu jurnata 'i sule/
Pu' quannu chissu spariscia.../
cchi sapure po' avire allura 'a vita?//
Ohi, forse è miegliu a mora!.../
C' ' u core è afflittu 'i na caterva 'i mali/
e a casa...viersu sciuolli e ruvina piglia a
cùrra!//
CARMATEVI NA PICCA….
di Franchinu 'u Funtanaru
.......
(Dedicata alle mie colleghe Presidenti di
associazioni culturali)
.......
Carmatevi na picca ppe piaciri
ch'è na fera, na vera sarabanna,
si convegni mintitili a na banna
ch'è tiempu di 'n vacanza si nni jiri.
È 'u mis'i giugno, 'u suli sta 'mpetrannu,
e vruscia ed imperversad'a calura,
arricordativillu c'a cultura
s'ha di fari, ma a pattu ca 'un fa dannu.
Ma si proprio 'un sapiti fa' di menu
'i ni fa' senta 'ncuna conferenza
'u bb'azzardati cchiù d'a fa' a Cusenza
ca rischiamu nu 'nsurtu, quantu menu.
Jamu ara Sila, jamu ari Casali,
ca 'a cultura aru friscu nun fa mali.
DOPO LA LETTURA DEI RISULTATI DELLE ANALISI CLINICHE
di Eugenio Maria Gallo
Diciame, amicu miu, tu chi sai,
Cum'haju 'e fare ccu' ssa vita mia,
Mu' chi canusciu sul'a spezerìa
E signu vecchiu e ccu' tanti guai.'
Mpece 'na vota all'Avemmaria,
Arrivava fujennu alla cantina
Ppe' pinnui e sciruppu de cucina
E chjanu chjanu pue me ricuglìa.
Mu' sulu statine e aspirina,
'U medicu m'ha dittu e mi l'ha scrittu,
Senza 'nsaccati, purpette, né suffrittu.
Ma iu ch'era 'mparatu a pasta chjina
Pozzu campa' ccu' brodu de verdure
Cumu m'ha ordinatu lu dutture?
OHI MAMMA MIA D'U CARMINU
di Marialuigia Campolongo
Ohi Mamma mia d'u Carminu vida e pruvvida tu!...
Ca di ssi cose orribili nessunu ni po'
cchiù.
Ssì guerre banne banne ammazzanu criaturi,
d' ' u pane e d' u mangiare 'un ci su' mancu '
adduri!...
Chini nun mora 'i bumme va mora certu 'i fame...
Chi puru chissu ha fattu ' a capu ' i
chillu 'nfame.
Cussì prega Carmela, chi oji ara Chiesa è juta
'e ss'amarezza 'a Vergine di certu l'ha
sintuta.
Mo' vida si li rescia ' i di' aru patriternu
chi Gaza e Ucraina su' cumu bolge 'i 'mpiernu...
E chi ppe' u juornu suu facissa ssu rigalu
'ntr' u munnu finiscissa daveru tuttu 'u malu.
UNA TRADUZIONE DA TRILUSSA
di Eugenio Maria Gallo
Dicia mamma a mie anco' quatrarellu
"Quannu te senti sulu, gioia mia,
Ricordate, un te scordare, figlicellu,
Diciate 'na bella Ave Maria.
Te senti squetatu 'u cerbellu
E cunfurtatu assai, anima mia
Mu' signu vecchiu, 'u tempu m'è sprejutu,
È tantu chi mamma sinn'è juta
Chillu cunsigliu, però, l'è cunservatu.
E si sulu me sentu, 'ncuna vota,
Me rivolgiu alla Signura d'u Criatu
E l'anima me sentu sullevata.
VENTAGLI A SIRACUSA
(in gita per le tragedie greche)
Di Franchinu 'u funtanaru
Sagliuti supr'u pullman a Cusenza
ch'era daveru priestu viers' i sette
pigliamu l 'autostrada ccu pacienza
di vennari mattina u diciassette
ppe ni jri a sbarcari, cumu s'usa
ari tragedie greche i Siracusa.
Tuttu quantu si svolgia puntualmente,
a sosta all'autogrill ppe ru cafe,
nessunu si preoccupa di nente,
ppe si goda a vacanza ca oji c'è
ma si sa c' a jurnata nun va liscia
quannu ccu na tragedia ha di finiscia.
Cumu simu sbarcati d' traghettu
sientu 'ntr'u pullman n'aria vizziateddra
ca forsi ppe ni fari nu dispiettu
e ni guasta' a jurnata accussì beddra
a nna vota nu tubbu s'è sc-cattatu
e uu bus unn'era cchiu' condizionatu.ù
D'i tutt'i parti s'aza nu lamientu
ccu respiri affannati e ccu suduri,
nu cavudu africanu ncuoddru sientu,
'ncunu si raccummanna aru Signuri
e viu a vicina ch'è davanti a mia
ccu nu ventaglio ca si vientulia.
Guardu a muglierma ch'e assettata affiancu
e tena nu ventagliu dintr'i manu
i pizzu ricamatu niru e jancu,
guardu na picca picca cchiu' luntanu
e c'è n'atra signora-benedica-
ca vientulia ad iddra e ad all'amica,
arrieti c'è 'a canata fiorentina
ccu mmanu nu grandissimu ventagliu,
n'atra d' a comitiva ddra' vicina
'a viju ca si sbentaglia, si nu sbagliu,
insomma, dintr'ancunu ca 'ull'avia
c'er' iu ccu ra canata Maria Pia.
Ma quanti fatti, haju dittu, unu si 'mpara
quann' i tragedie greche si va vida,
na cosa ch'e istruttiva cumu para
e si po' di ca tutti ci hann'i crida:
n'atra vota, a nu pullman si cci sagliu,
mi puortu di riserva nu ventagliu.
MODICA E RAGUSA
(il seguito della gita a Siracusa)
di Franchinu 'u Funtanaru
Partuti vers'i sette e mezza mpuntu
cum'ha decisu u capu comitiva,
a jurnata d'ajeri mo v'a cuntu.
A cumpagnia è stata assai giuliva
ppe cci jiri girannu i supra a sutta
città e paisi d'a Trinacria tutta.
E si vua cumu sunnu mi circati
cumu paranu i gghiesi e i monumenti
ca avimu 'ntr'a jurnata visitati
e si ni simu a verità cuntienti
rispunnu - Tuttu quantu nun c'è male,
ma m'arricuordu scale, scale e scale.
Mo ca Ragusa e Modica amu vistu,
saputu cchid'e u scinnari e sagliri,
e fatt' i cicculata ncun' acquistu,
n'atra vota cci viegnu ccu piaciri,
ma però - e v'u ciercu ppe favore -
facitimi truvari n'ascensore.
SCICLI-PUNTASECCA-DONNALUCATA
(a chiusura della gita a Siracusa)
di Franchinu 'u funtanaru
Sumati stamatina di bonura
picchi' ccussi n'avia ordinatu 'u capu
ppe ni sta dintr'u pulmann ppe ncun'ura
ccu pacienza saglimu ddra' dacapu
e ni sbiamu ppe passa' a jurnata
a Scicli ca ntr'a fiction è Vigata.
Ccussi' amu visti tuttu 'i Montalbano
'a chiazza ccu 'a questura e cc'u giardinu
'u circolu addui va a juca' Pasquano
a spiaggia 'i Marinella e 'u
terrazzinu.
Volentieri iu ci sterra n'atru misi
senza mai di mi rumpa i cabasisi.
A bellizza c'u Patritiernu crea
dintr'a Sicilia tutta sta ricota,
ca n' hanno fatta vida Rita ( la guida) e Andrea
e speramu 'i cci vena n'atra vota.
Dittu chissu, mi piensu iu ppe primu :
E' fatta e graziaddiu ni ricuglimu.
'A JUMENTA E I MUSCARIEDDRI
di Pietro Russo
'A povera jumenta fa ra sc_uma,
ca si ricoglia n'tuornu 'a vucca e 'a nasca,
e sbatta a destra e a manca chira cuda,
cercannu puru l'umbra di 'na frasca.
I muscarieddri ca li vannu all'uocchji,
e fà di tuttu ppi' l'alluntana',
li dunanu fastidiu cumu i cruocchi,
ca 'a povareddra nun si pò caccia'.
S'affuddranu pu' atri muscarieddri,
supra aru cuoddru 'a panza e sutta 'a cuda
e 'ntuornu a tutti e quattru i pasturieddri.
E 'u poveru animale trema e suda.
Capiscia ca 'un ci pò... fa' propriu nente
e puru si iddra è... granne e grossa
cussì cunzata si ...sente impotente.
Ma d'un pruva' fastidiu vo' fa' 'a mossa.
Sa storia 'u sa chi vò significa'?
Ca n'amu 'i minti tutti 'ntr'u cirvieddru
ca puru n'animale picciriddru,
a vote, si iddru vò ti pò frica'.
SI MUGLIERTA RUSSA ASSAI
di Giacomo Guglielmelli
"Si muglierta russa assai
'u rimediu tu ci l'haj:
cangia stanza, chiuda 'a porta
e di tappi fatti 'a scorta!
Ca nunn'e' separazione
ma risolva 'a situazione
e 'a matina ti risbigli
cumu griddru e ti ripigli.
E muglierta puru approva
ssa pensata tutta nova
ca 'u liettu si po' usare
puru ppe si rilassare!"
Con una bella manifestazione alla Massa è stato inaugurato un' installazione con un masso che diventerà il simbolo del quartiere, e ho recitato un sonetto che ho composto per l'occasione. Precisando però che io sono dell'altra sponda del fiume, e precisamente d'a chiazz'i l'ova.
'U MASSU
di Franchinu 'u funtanaru
Su massu ca vidìti, 'hannu scippatu
d'u cori d'a muntagn'i Reventinu,
è tuostu cum'è tuostu 'u cusintinu
e chissu tena ppe significatu.
A nnua d'a Massa n'ha chjiagat'u Crati,
e acqua e fuocu e puru tirrimuti
però nua tuosti cca simu crisciuti
e i case torna l' àmu fravicati.
E quannu pass'u ponte 'i San Lorenzu
e viju ari vecchie case 'i su quartieri
ca su' rimaste propriu cum' a ieri,
ca c'era 'a casa mia, tannu mi pienzu
e si cangia 'a città, si tuttu passa,
però ppe mia Cusenza è cca, ara Massa.-
CAVUDU
di Giacomo Guglielmelli
Nun c'è n'alitu di vientu:
tantu buanu nun mi sientu
e 'a capu pue mi gira
aspettannu ca fa sira.
Supra 'a quercia nun s'abbenta
'na cicala e si fa senta
finu a quannu 'u sule puna
e si aza puru 'a luna.
Mancu fora si po' stare:
c'è 'na neglia di zanzare
pronte 'u sangu a mi sucare.
Ohi cchi raggia 'i mi grattare!
Sulu 'a notte si respira.
Ma ara luce, gira gira,
'nu vespune assai 'ncazzatu
ca si pungia si' fricatu!
Nu rimediu l'haju truvatu:
minni staju rintanatu
cumu fossa n'eremita
ca si goda 'na granita!
NA VECCHJIAREDDRA
di Lucy Stranges
(Poesia vincitrice del concorso di poesia
dedicato a Vittorio Butera 2024)
Na vecchjiareddra siduta a nnu scalune
Cu 'nna jiettula longa,senza culure
Uacchi chi parranu 'e viecchji duluri.
Ogne ffilu 'e capiddru porta 'na storia,
D'amure, pacianza, de muta mimoria,
E a chiru scalune u tiempu è fermu,
Ntramente u ricuardu se fha eternu
De quannu cumu naca se muvienu jintili
capiddri luonghi niuri fili
Mo tutti jianchi cumu sita filata
prima cchjiú forti na mantera cardata
L'alliscia i ricoglia a ra capu cuntenta
e intra mille pinziari u core s'abbenta
'A CALURA
di Eugenio Maria Gallo
Pensu puru stanotte 'a passu 'mbiancu
Ca u me fa durmire 'a calura
'A gola è sicca e m'affuca ppe' l'arsura
Me giru e me rigiru de 'nu fiancu.
Auta assai è la temperatura
Vaju 'nvocann'u sonnu, ma u rispunna,
Avissi de durmire sup'a n'unna
Ppe' avire 'nu pocu de friscura.
Allura curra la capu tunna tunna
E pensa all'estate mie de guagliune,
Quann'a sira minn'escìa d'u purtune.
Ppe' me gode 'u ristoru 'e ncuna frunna,
Me curcava fore e durmìa
Sup'a due segge, avant'a casa mia!
LA FONTANELLA
di Lucy Stranges
Conflenti 18 marzo 2021
Andando a spasso nel paese antico,
che il tempo trascorso gli fu nemico
tra case morte e strade desolate,
un tempo popolate e affollate
mi imbatto in una fontanella arrugginita
sola, negletta, tutta infreddolita.
La sua bellezza, la sua dignità
attirano il mio sguardo con beltà ;
l'osservo a lungo e penso a quanta gente
vi andava a prender l'acqua continuamente.
Tolse l'arsura nelle calde estati,
ai bimbi in mille giochi affaccendati.
Quanto ristoro ai tanti viandanti
quante bevute fresche ai suoi abitanti.
E quanti amori vide nascere attorno
quante fanciulle con le brocche di giorno
scambiavano carezze e tenerezze
sfidando per amor le maldicenze
di amore eterno, eterna fedeltà
nella sua dolce clandestinità
Destino infame! Ormai da molti anni
quell'acqua che sgorgava tra gli affanni
non c'è chi ha sete, chi sente l'arsura
nessuno passa più con la premura
di attingere alla fonte con le brocche,
né più baci furtivi sulle bocche.
Quasi leggesse dentro i miei pensieri,
commossa, ripensando a quel mio ieri
lascia cadere alcune gocce lente
mentre il passato scorre nella mia mente.
Lacrime amare versa la fontana
or che la vita è fuggita lontana,
ma più amare e cocenti son le mie
e il cuore gonfio di malinconie.
NUSTALGIA
di Eugenio Maria Gallo
Mu', chi signu quasi ottantinu,
Me para de veni' de n'atra era
Duve era sempe primavera
E lu sule era sule de matinu.
Oje chillu tempu è 'na chimera,
'na rumanza cuntata allu fucune,
I sonni de quann'era 'nu guagliune
Sunnu sprejuti tutti 'e 'na manera.
Ppe' mie ormai 'u sule sta ppe' pune,
Pperciò ud haju cchju' prugett'e fare,
Né allu futuru pozzu cchju' guardare.
'A sira, però, prima 'e me spune,
Tornu a chillu tempu 'e quatraranza
Pover'e tuttu,ma riccu de speranza.
SENZA MANCU M'AVVISARE
di Giacomo Guglielmelli
Senza mancu m'avvisare
si presenta 'na subretta
"Era giustu ppe passare
'nziami a tia sulu n'oretta"
M'ha truvatu 'mpreparatu:
iju nessunu avia 'mmitatu!
"Haju vistu 'a porta aperta.
T'arricuardi? Signu Alberta!"
Haju circatu 'i fa memoria
ma 'a capu era vacante.
"Supra 'a nave, l'Andrea
Doria,
tu eri n'uaminu ...galante!"
Iju suaffru 'u mal'i mare,
mancu sacciu pue natare!
"Prima mangi e pue ti scuardi?
Chira notte 'un t'a ricuardi?"
S'è ricota pue muglierma
e m'ha datu la cunferma:
"T'haju truvatu ca russavi
e "ntru liettu t'agitavi!"
Tuttu pue mi l'haju spiegatu:
piparuali avia mangiatu,
'na bistecca di maiale
e di vinu 'nu buccale!'
U cunsigliu è priestu dittu:
moderati lu pitittu
ca sinno' Alberta vena
e si mmita puru a cena!
L'IPOCASTANI D'A VILLA VECCHIA
di Marialuigia Campolongo ( 3 maggio 2025)
Di quantu tiempu chi nun ci venia/
e chi ricriu, ohi villa vecchia mia!/
Era guagliuna e ' a gioia mi cci purtava,/
chi ari tempi di mo' certu 'un pinsava...//
E vua!? Mi purtati a tiempi luntani.../
Quanta bellizza, vua ippocastani!/
Viniamu a n'abbrazza' tra vua giganti,/
aru tiempu c'aviamu 'u munnu avanti...//
Nu ricamu a rintagliu lavuratu,/
'ntri rami vuostri 'u cielu
merlettatu!.../
E ssi foglie erû cumu na carizza:/
manu aperte chi davanu allegrizza!//
I frutti tunni dicíanu abbunnanza./
Cuntavati, fruscíannu, ogni spiranza!/
Dintr'i ' a Villa, tra vasche e scalinate,/
girávamu ppe' intere matinate...//
Ed era quasi cumu ji' a na giostra.../
A Primavera era adduru de jinostra!/
Para 'i sèntari mo' parole duci,/
mmis-scate dintr'i ' u verde, i petre, i luci,//
chi dicìi, vrigignusu, ccu emozione/
e sintiennu d'i vasi 'a cunfusione!.../
E vua, ippocastani, vua giganti/
a chill' amure nuostru erati
manti.//
Nu granne mantu, ' i stelle ' ncastunatu/
e sutt' ad illu ss'amure s'è ' ncantatu!//
MODI DI DIRE #
di Giacomo Guglielmelli
In un tempo non lontano ogni famiglia aveva modi
di fare e modi di dire compresi soltanto dai familiari
#Dai un intrattieni!# si diceva per intrattenere
un bambino lamentoso o un ospite inatteso ..
In famiglia nessuno beveva alcolici e il padre
comprava e portava una bottiglia di Vermuth
Perche?
#Perche" non si sa mai !# e la frase
restava sospese
Lo zio partiva e la nonna diceva
Che la Madonna ti accompagni.!#
noi bambini immaginavamo la statua della Madonna
partire con lo zio.!
Come state?
Qualcuno chiedeva.!
#Siamo in braccio a Maria !# rispondeva il nonno
e noi ci chiedevamo chi fosse la Maria che non vedevamo...
#Otto e nove e fora fascino # era la frase di
rito la domenica mattina quando tutti eleganti si andava a messa e nel corso la
nonna e la mamma e la zia ripetevano la frase piu' volte e noi credevamo fosse
una giaculatoria..
#Statt accort vaglio"#
Statt'accort mne'#
Era la frase quando uno di noi
usciva per strada che se tornava con le
ginocchia sbucciate o i vestiti strappati non trovava comprensione ma veniva
gridato e castigato....
#Copriti che passa l Angelo"# diceva la
mamma e tirava su il lenzuolo anche nel torrido agosto pugliese
#Marcofio e' sulla luna #e noi col naso all
insu" a cercare nella luna piena Marcofio..
Modi di dire e frasi sospese ed anche voi ne
conoscete
Certo e' che io che ora non sono bambina e non
sono giovane e neppure adulta e sono datata di vita ogni volta che vedo la luna
piena
col naso all insu cerco Marcofio e certe volte
mi pare di vederlo !!###Ma il bello era che il bambino
"cummiatu" dalla vicina di casa o da qualche altro soggetto per
chiedere 'u tartie gnu... pensava proprio a qualcosa di materiale; che ne so,
un biscotto, un frutto ecc., che magari non mancavano..., e in tal caso si
realizzava, sebbene temporanea, una perfetta coincidenza tra l'immateriale
"tartiegnu" e il materiale biscotto... Ma quando il biscotto, la
caramella o il frutto mancavano... allora entrava in campo un po' di
chiacchiera (questa sì immateriale! come lo scopo da raggiungere, 'u
tartiegnu...) col risultato che il bambino se ne tornava a casa forse un po'
deluso, per non aver visto nessun "tartiegnu", ma comunque
rassicurato dal sorriso della mamma, soddisfatta dallo scopo raggiunto,
all'insaputa del bambino, d'u tartiegnu.
NUNN'ESCIMU!
di Giacomo Guglielmelli
Ppe 'u Zarettu fa spagnare
Trampu manna 'u nucleare!
Cumu giri e ti rivuati
simu 'mmanu a veri ciuati!"
Iju ti sparu e pue t'ammazzu,
ti bombardu ccu 'nu razzu
e i sanzioni pue ti mintu
si ancora 'un si' convintu!
Iju cummannu e tu staj cittu
ca si parli pue t'abbrittu!"
E 'a Cina sta a guardare,
concentrata sull'affare.
E nui fermi ad aspettare
si si vonnu pue parrare.
Ma unu è surdu, l'atru puru,
capu e capu fannu muru!
Chini mai l'avia de dire
ca ccussi' ja a finire?
Mancu 'u Papa ci po' fa nenti
ppe ferma' ssi delinquenti!
SUPA A CHATTA
di Bebo '25
Supa a chatta canalisca
Staiju lijiennu preoccupatu
Ca si u puliticu "ntramisca"
Addesi mpriestu carciratu!
******
Si sa leggia piglia pedi
E quantu ebbì tintinna u fierru
Arrassusia se pur nol credi
U garantismu va 'ntru sdierru!
*******
Miegliu ca di 6 latruni
Ognunu gira libiratu
E no ca 1 senza curpa
Po finiscia carciratu!!!
'U POLITICU INDAGATU
di Giacomo Guglielmelli
Si 'u politicu è 'ndagatu
certu 'u giudice ha sbagliatu,
ma aspettannu lu processu
quasi mai nente è successu
picchi' c'è 'a prescrizione
ch'alluntana 'a decisione.
Iju ca signu garantista
d'ogni causa tiegnu 'a lista;
ogni annu aggiornu 'u cuntu
e 'nu pocu pue mi smuntu:
sunnu tutti là 'nchiuvati
sia ministri e deputati!
Ma nunn'hamu 'i lamentare
si li jamu pue a votare
e nemmenu si nun jamu
a vota' ca ni siccamu.
Nun c'è scusa ppe ssa gente
ca vo' fa l'indifferente:
si 'na petra in cielu tiri
nun ricuagli certu piri!
L'APPUNTAMENTO
di Giacomo Guglielmelli
"Ci demmo appuntamento proprio là, nel
verde della Villa Vecchia, prima sul viale, poi su una panchina in un luogo più
appartato.
I nostri sguardi si incrociavano in un abbraccio
tenero, senza malizia.
Di cosa parlammo? Non ricordo. Sentivo solo il
battito del cuore che sembrava impazzito.
Vedevo solo i suoi occhi che sembravano
scintillare con il riflesso dell'acqua della fontana dove una Venere nuda, al
bagno, mostrava le sue grazie.
Piccoli uccelli si posavano sul bordo della
vasca per bere e poi riprendere il loro veloce saltellare sui rami frondosi del
cedro del Libano.
Dove viviamo adesso?
In quell'ora di sogno che custodiamo
gelosamente nello scrigno della memoria.
Ma che possiamo ritrovare e rivivere in ogni
momento.
'A LEGGE UMANA
di Franchinu 'u Funtanaru
Viju vrusciati i scheletri 'i palazzi,
'i l'Ucraìna i povere città
ca sunnu fatt'a piezzi 'i droni e razzi
e sempre cci su' muorti d'uorvica',
picciriddri viju malupatuti
'i Gaza tutt'i juorni ara tivù,
uocchi ca sunnu di paura inchiuti,
e vrazza e gamme ca nunn'hannu chiù,
e l'ostaggi tenuti 'm prigionia
ppe forsi dopu muorti i restituiscia
e chiusi dintr'i tunnel d'a pazzia:
tutti si mali ponnu fa' capisciaca
chissa forsennata crudeltà,
ch'è sulamente 'i l'animali umani
limiti 'un tena addui nun po' arriva'
ppe l'ebrei, i cristiani, i mussulmani.
Mussulmani, vi siti ribbellati
perdiennu 'u siensu di l'umanità,
e picciriddri avìti martoriati,
fimmini e viecchi senza i risparmia'.
Ebrei, vua puru, basta sa vinnitta,
basta sparari supr'all'affamati,
sa verità nun v' ' hannu ancora ditta
ca chiri c'ammazzati vi su' frati?
Cristiani, chini mai pinsatu averra
ca tra di vua vi stati massacrannu?
e i giuvini mo passanu ara guerra
l'urtimi juorni e all'atru munnu vannu.
Ricordativi tutti ca 'u passatu
all'uomini ha purtatu 'a civiltà,
ma Cristu a tutti quanti l'ha 'mparatu
ca 'a legge umana è chira d'a pietà.
Franco Calomino
Culi da spiaggia 2
Chiss'annu va di moda 'u cul' i fora,
si vida supr'a spiaggia asciuttu o 'mpusu,
'un si cci po' fa' nenti, chiss' è l'usu,
rispiettu all'annu scorsu, pieju ancora.
C' è 'u culu naturale 'i quinnicenne
e c'è 'u culu artefattu a palloncinu,
chiru ca quann 'u vidi di vicinu
rivela ca 'a patruna è settantenne,
chiru ca para 'i gumma, fattu a lastica,
e chiru ch' è na picca troppu 'unchiatu,
ma però solamente di nu latu,
malu lavuru di chirurgia platica,
chiru ca 'u vidi e dici - Mamma mia,
chissu po' sta' daveru 'm Paravisu -
C'è 'u culu ca ti para tisu tisu,
e dici - È 'u Nobel d'a culisteria.-
Insomma cci nni su' ppe d'ogni gustu,
e ppe ri santi e ppe ri piccaturi,
o sunnu veri o sunnu fricaturi,
ma t'ha di sta', ca chissu è 'u mis'agustu.
...........................
Questa'anno è di moda il culo nudo, si vede sulla spiaggia asciutto o bagnato,
non ci si può fare niente, questa è l'usanza, peggio ancora rispetto all'anno
scorso.
C'è il culo naturale di quindicenne e c'è il culo artefatto a palloncino,
quello che quando lo vedi da vicino rivela che la proprietaria è settantenne,
quello che sembra di gomma come un elastico e quello ch'è un po' troppo gonfio,
però soltanto da un lato, cattivo lavoro di chirurgia platica,
quello che vedendolo dici - Mamma mia, questo davvero può stare in Paradiso- ,
c'è il culo che ti sembra gagliardo e dici - È il Nobel nella categoria
"Culi".-
Insomma, ce ne sono per tutti i gusti, sia per i santi, sia per i peccatori, o
sono veri o sono fregature, ma bisogna adattarsi, è il mese d'agosto.
Giacomo Guglielmelli
Cumu è bellu, cumu è bellu!
Cumu è bellu, cumu è
bellu
stare supra 'nu cammellu
e girare intr'u desertu
puru si mi sbambu certu!
Finarmente doppu n'ura,
aru mmienzu da calura
haju vistu a 'nu chioschettu
'nu paisanu ccu 'u berrettu."
Iju vulissa n'aranciata,
miegliu ancora limunata.
Doppu puru 'na gazzosa.
Si unn'a tieni, n'atra cosa!
"'U beduinu m'ha guardatu:
mi parìa 'nu stralunatu!
"'E gassate fannu male,
miegliu acqua ccu ru sale
ca vi fa passà l'arsura.
Nente site ppe n'atr'ura!"
E mi duna 'na buttiglia:
cchiù ca acqua era fanghiglia!
Iiu di certu nun ma vivu,
vuagliu rimaniri vivu!
E di llà signu partutu
senza acqua e senza aiutu.
M'era datu già ppe muartu!
"Ti fa site? Cchì ti puartu?"
Di lu liettu signu zumpatu:
era muglierma ca m'ha risbigliatu!(G.G.)
Franco Calomino
JURNATI 'I MENZAGUSTU
Jurnati 'i Menzagustu arruventate,
ca 'i na manera o 'i n'atra su' passate
e all'urtimu è arrivata na trupia,
nu malu tiempu propriu 'i chiri buoni
ca raga i minuzzaglie ppe ra via,
ccu nn'accumpagnamientu 'i lampi e truoni.
Ca' avia di vena l'acqua si sapia
ma a dicia ca mi piacia è na bugia.
Turnassi 'u buonu tiempu ccu 'a calura,
ccu l'afa e 'a negliceddra supr'u mari,
facissi torna 'u cavudu d'antura
picchì mi pìacia a mmia d'u cumpurtari,
dopu m'arricurdu si jurnate
quann' è novembre, ca mi suonnu 'a state.
Giornate di Mezzagosto
Giornate di Mezzagosto arroventare, che in un modo o nell'altro sono passatee infine è arrivato un temporale estivo, una tempesta di quelle davvero forti, che porta in strada tutte le cose minute con un accompagnamento di lampi e tuoni.Si sapeva che veniva la pioggia, ma dire che mi piace è una bugia.Che torni il buon tempo con la calura, con l'afa e la nebbiolina sul mare, faccia di nuovo il caldo di poco prima, perché a me piace sopportarlo,e poi mi ricordo queste giornate quand'è novembre, che sogno l'estate.
Giacomo Guglielmelli
'A trupìa
Priestu, curriti, nun dimurati,
ca aru Citraru, si ci guardati,
trona ed allampa, s'annuncia timpesta.
Di menzagustu finita è ra festa!
'E segge sdraju mò ricugliti,
trasiti tuttu e dintra viniti
ca la trupìa tiempu nun duna,
si riesti fora nun ti perduna!
Puru si pocu para durare
iddra gran dannu pò procurare
e si nun truavi buanu riparu
vula ra casa e puru 'u pagliaru!
Tu già lu sai ch'arriva 'ntrasatta
e tutta 'a robba 'nterra pue sbatta.
Ma tinni frichi e riesti a guardare
cumu 'nu ciuatu ca 'un sa ragiunare.
L'ha dittu puru 'a televisione:
sulu rimediu è ra prevenzione.
Ma tu, 'mpacchiatu aru cellulare,
sì già in orbita, ma a chira lunare!(G.G.)
Marialuigia Campolongo
FERR...AGUSTU
Rummanu journu e notte l'arioplani /
ppe' riparare i danni di l'umani,/
c'haû persu 'u siennu e puru la cuscienza:/
'mpizzanu fuocu...tantu ddiu cci penza! /
/E vruscia chissa terra disgraziata,/
cumu forra aru 'mpiernu ormai chiagata!.../
'U verde vruscia, i terre su' siccate,/
su chiuse i case, d' i genti abbannunate.../
/Giuvani 'i gran talientu si nni vannu.../
Nu miraculu forse sta aspittannu/
chin' è rimastu cca... senza fa' nente.../
Chi nemmenu va vota... è indifferente!/
/Vruscianu 'ncapu ssi pinzieri strani.../
ca 'un ti fannu sperare ppe' u domani!/
/(M.Campolongo)
Giacomo Guglielmelli
'U tavulinu d'i medicine
A 'na rasa d'u salune
c'haju armatu 'nu bancune.
L'haju chinu 'i medicine,
tutte 'ncutte, senza fine.
Ogni ura minni cuaddru
ma nun sannu 'i capiccuaddru!
Anzi certe propriu amare
cumu 'u fele, a re cuddrare!
Ogni jiornu arrivu a sette,
'nu parente a vintisette!
E' 'na gara senza storia
ca nun duna certu gloria!
E ru miedicu ogni vota
ca ci vai allonga 'a nota!
Nun vi dicu 'u farmacista:
mi fa festa a prima vista!
Mò ssu bellu tavulinu
assimiglia a n'altarinu:
quannu i pinnuli mi pigliu
ccu ra Vergine mi cunsigliu.
Iddra nun si fa aspettare
e 'u rimediu è pronta a dare:
"Si daveru vui guarire
t'haj di sulu convertire!
C'è 'nu miedicu cchiù potente
ca guariscia tutta 'a gente
e si tu lu vai a truvare
vera cura ti po' dare!"(G.G.)
Maria Carmela Errico
IL 16 AGOSTO.##
Nella valle un silenzio assoluto
Nessun fischio di vento
I rintocchi dell orologio delle torre sembravano una promessa o una minaccia
La terra tremava a dire l arrivo di orde ferrate....
LUANA si sveglio"tutta sudata da quello che piu" che un sogno era
stato un incubo influenzato dal film della sera precedente e dalla cena
esagerata con anguria di dovere in compagnia
Il 16 Agosto e' sempre un giorno atipico di vuoto
Disilluse le aspettative di
Ferragosto e vane le attese
La bomba d"acqua e grandine che fa saltare le tavolate e le grigliate di
tradizione ed i giochi lasciati a meta'!
Una delusione tra le tante
Luana aspetta il ploplo' del caffe"e il tictac dell orologio a muro la
disturba nel silenzio assoluto del quartiere che stenta a riprendere il ritmo
normale di un giorno feriale
Tacciono nel nido i rondinini ed i colombi ancora appollaiati
Un giorno atipico il 16 Agosto di lenta ripresa come una marcia col freno a
mano tirato e svuoti e consumi i residui di cibo e di frutta e svuoti la mente
dalla fretta del correre che poi domani o dopodomani riprende col camion delle
ore 6 della differenziata e le saracinesche alzate di Bar e ricevitorie per
pagare bollette di luce e gas e acqua tutte insieme arrivate##
MEC 16/8/25
Eugenio Maria Gallo
AUTUNNU
Chjova, è rifriscata puru l'aria,
È ancora agustu, ma para autunnu,
Suspiran'e piante, quantu sunnu,
Ntr'a Villa cumunale sulitaria.
È scuru tutt'u celu, proprio 'nfunnu,
Para ca vulla l'acqua sup'e grate,
Curra a funtana ppe' le strate,
Già dorma lu paise e pur'u munnu.
'E stille oramai su' ammucciate,
Ugne quatraru curra alla ricota,
'E arret'i vitri 'a vecchia guard'e nota.
S'affacian'i ricordi 'e atre sirate,
Oramai l'Estate sinn'è juta,
L'Autunnu è alle porte e ne saluta.
Eugenio Maria Gallo
Giacomo Guglielmelli
'U milune'
U milune quannu è friscu
è ru massimu rifriscu:
ti ci lavi puru 'a faccia
ma 'a simenta prima caccia!
L'haj di tena n'ura sana
suttu 'u gettu da funtana
o lu cali 'ntra 'nu catu
ccu ru ghiacciu già squagliatu.
Ma lu tagliu è n'arte fina
e t'impegna ra matina:
di due lati lu scapizzi
e 'u curtieddru pue ci 'mpizzi:
aru centru tagli 'u core
ch'è ru miegliu di sapore.
Pue le feddre tutte guale.
"E' cunchiutu, nunn'è male!"
"Pà, n'atra feddra si po' avire?"
"Tuttu oji l'haj de finire?"
"Pà, 'u milune 'un si mantena,
'unn'arriva finu a cena!"
"Figliu mia, cumu sì spiertu!
Tu 'u finisci tuttu, ciertu!
Ca di patritta sì pigliatu:
m'hai convintu e m'hai fricatu!
"Cumu è bellu, cumu è bellu!
Cumu è bellu, cumu è bellu
stare supra 'nu cammellu
e girare intr'u desertu
puru si mi sbambu certu!
Finarmente doppu n'ura,
aru mmienzu da calura
haju vistu a 'nu chioschettu
'nu paisanu ccu 'u berrettu.
"Iju vulissa n'aranciata,
miegliu ancora limunata.
Doppu puru 'na gazzosa.
Si unn'a tieni, n'atra cosa!"
'U beduinu m'ha guardatu:
mi parìa 'nu stralunatu!
"'E gassate fannu male,
miegliu acqua ccu ru sale
ca vi fa passà l'arsura.
Nente site ppe n'atr'ura!"
E mi duna 'na buttiglia:
cchiù ca acqua era fanghiglia!
Iiu di certu nun ma vivu,
vuagliu rimaniri vivu!
E di llà signu partutu
senza acqua e senza aiutu.
M'era datu già ppe muartu!
"Ti fa site? Cchì ti puartu?"
Di lu liettu signu zumpatu:
era muglierma ca m'ha risbigliatu!(G.G.)
Giacomo Guglielmelli
TRENTA GRADI
Trenta gradi e tutti 'i sientu,
non c'e n'alitu di vientu!
Su' tornate le cicale
e ripigliano 'a corale:
nun c'è versu de fermare
ne' le puazzu sicutare.
E si suda cumu nente
mentre passanu cchiu lente
l'ure e aspettu ca fa sira
quannu forse si respira.
Ed allenu la pacienza
ch'è na mastra di sapienza!(G.G.)
Giacomo Guglielmelli
'A jornata d'a zanzara
Ieri è stata ra jornata
ca 'a zanzara è festeggiata.
No in Italia! 'Ntra lu munnu!
Stamu jennu propriu a funnu!
Nu scienziatu ha sentenziatu:
"Fannu bene aru criatu!
Ca 'a natura sa cchi fa
ppe re fa campare cca'.
Iju scienziatu nun lu signu
ma 'na 'dea precisa tiegnu:
si mi pungia 'na zanzara
passu 'na jornata amara.
Ca si fossa sulu una
a ti fa ssa papuluna
'a putissi sopportare
senza troppu t'arraggiare!
Ma si le 'mpuddre sunnu tante
tu jstimi santi e sante
e lu Papa puru l'ha dittu
ca ss'insettu è maledittu!
E mo fazzu a tutti appellu
ca mi para fossa bellu
'na jornata dedicare
are vittime de zanzare!(G.G.)
Maria Carmela Errico
SE....
potessi
fermare
il come
il quando
della felicita'
fermerei
l'attimo
la data
l"ora !
Questa ora
col sole
che plana
e il vento
che soffia
lento###
MEC 22/8/25
Maria Carmela Errico
LA NOTTE DELLA TARANTA#
A Melpignano -Lecce-il 23 Agosto si celebra ogni anno.
In piedi migliaia di persone con fischietti e tamburelli e battito di mani
ripetono con cantante il ritornello dal palco:.SI CANTA SI BALLA SI MOVE LU
PUDE ALLA PALLA COSI' SI FA L AMORE COSI SI FA L'AMORE....
Fari di luci intermittenti e droni disegnano nel cielo arabeschi di luci
colorate
Migliaia di persone per tutta la notte mangiano e bevono e la Taranta
ballano...
I vecchi straniti che il loro ballo di nozze di un tempo passato e di sagre ora
e' una musica internazionale e tutto il mondo arriva a Melpignano....
Il giorno dopo e' tutto finito ed il paese riprende il suo ritmo calmo di sonno
e di veglia nella luce calda e dorata di un paese pugliese in provincia di
Lecce abitato da gente gentile e cortese...
MEC 24/8/25
Settembre
Pietro Russo
'U CIUNCU E 'U CICATU
Genuzzu 'u ciuncu e Pasquale 'u cicatu
tuttu 'u juornu stavanu a parra'.
Genuzzu di quannu iddru era surdatu
e ancora ciuncu avìa di diventa'.
Pasquale ca cicatu c'era natu,
tante cose 'i cuntare 'unn' i tinìa,
picchì a nissunu postu iddru era statu,
e ogni storia beddra li parìa.
'A matina, d'u juornu 'i Santu Vitu,
ca d'u paisi era ru patrune,
Genuzzu, ca era chiru cchiù istruitu,
dicia: "Stasira canta 'nu mastrune".
Pasquale puru s'un sapìa chini era
curiusu assai, comunque, vulìa ji',
ppi' fa' 'na caminata dintra 'a fera
e passa' 'nu pocu 'i tiempu adaccussì.
Ma nun truvava nuddru ca 'u purtava.
Ognunu li dicìa ca avìa a chi fa'.
E iddru tristu tristu si nni stava
malidiciennu 'a sua 'nvalidità.
'Nvece Genuzzu, ca era dispiaciutu,
picchì vulìa assiste aru cunciertu,
e 'un ci putìa ji' senza n'aiutu,
pinzava: "Si ci vaju iu mi diviertu".
'Nu tiziu ca 'ntr'u bar era prisente,
vidiennu chiri dua ca eranu tristi
e 'i soluzioni eranu spruvvisti,
vuliennu dare 'nu suggerimentu,
fa' a Pasquale ca tena l'uocchji stuorti:
"Tu ca pultroppu nun ci vidi 'i nenti,
ma tieni 'i gamme bone e resistenti,
'ncaglioscia tu a Genuzzu ti lu puorti".
Pu' rivulgiennusi a Genuzzu ha dittu:
"Tu ca si' ciuncu ma... buonu ci vidi,
si vu' arriva' ara fera ppi' dirittu,
c'è bisuognu ca tu a Pasquale 'u guidi.
Genuzzu, ca 'ncaglioscia si ci minta,
aspittànnu 'i li da' n'indicazione,
ci la vulissa da' puru 'na spinta,
ppi' li fa' piglia' 'a giusta direzione.
Allura dicia seriu a Pasquale:
"Mi raccummannu, cerca 'i stare attientu,
ca si cadimu ni facimu male
e pu' finiscia ru divertimientu.
E si pigliamu ancunu tumbulune,
allura addiu festa e cuncierti".
Fà Pasquale: "Si' tu c'ha 'i fa' attenziune
picchì si' tu c'ha' 'i tena l'uocchji apierti".
Cussì s'abbìanu unu supra a l'atru,
ma caminannu trovanu 'nu fuossu.
A scena ca si vida è di teatru:
Genuzzu cada 'nterra e sbatta 'u mussu.
Si scugna 'u nasu a sangue e perda i dienti.
Li cadanu ddrà 'nterra ad unu ad unu.
Genuzzu ca 'ncumincia cu' i lamienti,
circa n'aiutu ma...nun c'è nissunu.
Puru Pasquale, ca era statu accuortu,
ddrà s'era fattu male seriamente.
'Ntr'u fuossu l'era jutu 'u pede stuortu
e 'unn'u putìa move propriu 'i nente.
Genuzzu, ca 'i parra' 'un n'avìa voglia
picchì d'a vucca 'nu...fis_cu l'escìa,
circava 'u modu 'i cumu si ricoglia
ma soluzioni iddru 'un ni vidìa.
E dopu avi' ricuotu tutti i dienti
e si l' aviri misi 'ntr'a sacchetta,
cercannu cu' Pasquale 'i stare attienti,
vannu zuppichiànnu senza fretta.
Genuzzu, cu' ra manu avanti 'u mussu,
ppi' ra vrigogna di essere sgangatu,
circannu 'na firmata d'autobus
aiuta a Pasquale ca è sciangatu.
----‐-----------
E si s'a vota è juta malamente
e ra cosa nunn'è finita bona,
amicu miu, però, tu stammi a sente,
di solitu è 'na cosa ca funziona.
È 'nu fattu ca ormai è risaputu:
ppi' tuttu ci vò collaborazione.
Ognunu ha' di truva' sempre n'aiutu,
picchì 'a forza 'a fà sempre l'unione.
Eugenio Maria Gallo
BAMBINO MIO
Quando
Questo cuore
Non batterà più
Le ore dei miei giorni
E spenti saran
Questi occhi
A ogni luce,
Ancora io ci sarò,
Bambino mio.
Cercami
Nel silenzio della sera,
Quando la vita
Tutt'intorno tace
E ogni casa
Cinge
Il calore del riposo:
Io ci sarò,
Sarò la luce
Delle lucciole d'agosto.
Cercami
Fra le pagine del tempo
Che sospira
Nell'ora dei ricordi:
Io ci sarò,
Sarò la voce
Del vento di dicembre.
Cercami, fra le rughe
D'ogni giorno
Certo io ti sarò
Sempre vicino
E scudo sarà per te
L'amore mio.
Eugenio Maria Gallo
PECCATU!
Quann'u vernu bussava allu purtune,
'A sira te cunsavi alla vrascera,
Te facìi 'nu solitariu o 'na primera
O parravi d'i briganti allu fucune.
Sup'a vrascia 'na pignata sempre c'era,
'A tavua tutt'u jornu era parata,
Due patate, 'na cipulla, 'na 'nsalata,
Sup'u giurnale 'na fotu de Carnera.
Cchi belle chille sire d'u passatu,
Sire de pace, d'amure e de costruttu,
Mpece oje ugne bbene amu distruttu.
'U ceu mu' è sempe annuvuatu,
Ssu munnu me para ud ha cchju' luce.
Me dicu n'Ave Mmaria e me fazz'a Cruce.
Giacomo Guglielmelli
Quannu sonanu 'e campane
Quannu sonanu 'e campane
tutte curranu ara missa:
sunnu quasi tutte anziane,
fazzolettu e pittinissa.
E si scontanu 'e cummare
a braccettu chianu chianu
pue se mintanu a parrare
e 'un ci lassanu paisanu!
Tanti fatti 'i si cuntare,
ci vulissa 'na sirata.
Ma lu prievite di l'atare
già le chiama all'adunata.
Ma aspettannu la 'ncignata,
cumu rinnine a 'nu filu,
fannu parta la tagliata
e ad ognunu fannu 'u pilu.
E si ancuna pue addummanna:
"Don Luigi ha priedicatu?
'U peccatu lu cunnanna?
Certu luangu sarà statu!"
Sulu Rosa le rispunna:
"Figliulè, iu surda signu
ma 'na cosa ha dittu tunna
ccu 'nu tonu veru arcignu:
"Chini 'a lingua usa assai
pue li piglia malanova:
ti lu scuardi ca ci vai
'nparavisu a vita nova!"
(G.G.)
Maria Carmela Errico
LA VISITA !
Si mise seduta ad aspettare..
Aveva imparato ad aspettare e le riusciva bene...
Aveva detto che sarebbe passato per una visita alle ore 10 ed erano gia' le 11,30 !
Forse aveva dimenticato.!.
Alle ore 12 il figlio arrivo" trafelato e di fretta che era in ritardo su tanto ancora da fare..
Prese la busta delle cose che la madre aveva preparato e le diede un bacio sui capelli ed ando" via lasciando nella stanza il profumo del dopobarba che ogni tanto la madre gli regalava e lei ne fu contenta,!##
MEC 14/9/25
Maria Carmela Errico
TERRA STRANIERA#
In aiuola di rose
un tulipano
solo per sbaglio.
Triste!
Stordito
da profumo
tanto !
Un petalo al giorno
cadeva
Alfine appassi'!
Eppure
aiuola di rose
profumo tanto
Era ....ma
terra straniera !!!!
MEC 13/9/25
Giacomo Guglielmelli
'NA TRAGEDIA
E' successu veramente,
tanta gente era presente:
Carmelina è esciuta pazza
e gridava mmienzu 'a chiazza:
"Stati certi ca m'ammazza,
ara capu ccu 'na mazza!"
E scappannu stralunata
annavota s'è fermata
e parrannu ari paisani
si sbrazzava ccu lle mani:
"Marituma m'ha minatu
ca di capu è distrubatu!
S'è ricuatu du lavuru,
m'ha sbattutu cuntr'u muru!
Pue m'ha dittu: "Cara mia,
haj pigliatu brutta via!
T'hannu vistu 'ncumpagnìa
di Giuvanni ppe ra via!
Mentre iu sudava sangu
tu ballavi n'atru tangu
ccu l'amicu mia cchiù caru!
Mò di certu iu lu sparu!"
Mentre chira sbraitava
unu arriati caminava:
era Peppe e pue l'abbrazza:
"Certu moglima unn'è pazza!
Ma Giuvanni nun si trova:
è sparitu, malanova!"
E' tragedia intr'u paise
e nessunu 'a piglia a rise
ca lu fattu è risaputu:
Peppe passa ppe curnutu!
(G.G.)
Franco Calomino
'U CIUNCU
Ppe cci duna' a mangiari ara famiglia
Ruoccu 'u ciuncu faciad'u tappezzieri:
si sa c'a vita piglia cumu piglia,
ch'i picciriddru, 'mparannus'u mestieri,
cadiennu di na scala menza rutta
s'era acciuncatu ppe ra vita tutta.
Eranu sia di dintra 'a casa sua,
iddru ccu ra muglieri Cuncettina
e quattru figli: criditimi mo vua,
chir' era d'affamati na cinquina
e 'u ciuncu avìa 'i mantena a tutt'i sia
ccu 'ncuna tenda vecchia ca cusìa.
Ppe 'a 'mpicari, di saglia supr'a scala
iddru nun si sintìa tantu sicuru,
ca avia na gamma bona ed una mala
e si spagnava 'i frica' l'atra puru.
Allura, ppe fa' a menu 'i cci sagliri
ad ancunu circavad'u piaciri.
Mo nu sirviziu avìa di fa' nu juornu
a na signora dintr'i Rivucati:
avia circatu a tutti quanti 'ntuornu
però ajutanti nun n'avia truvati
e ppe puti' risolva 'a situazioni
c'era rimastu 'u figliu granni, 'Ntoni.
Casu mai putiss' escia 'i chiru 'mbruogliu
l'ha dittu ca d'ajutu l'avìa d'essa
e l'ha rispusu 'Ntoni - No ca 'u bbuogliu,
ma staju jennu ara scola 'mpressa 'mpressa
ppe l'esami 'i licenza elementari
e dumani 'u putimu fa', magari,
ca si tema e problema i fazzu buoni
s'a furtuna m'ajuta, s'è destinu,
si mi duna 'a licenza 'a commissioni
puozzu piglia' nu postu di postinu.-
-Va buonu- ha dittu 'u ciuncu- figliu, vati,
m'a sbrigu sulu dintr'i Rivucati.-
Ha dittu - Ciau, ca vaju- a Cuncettina
e s'è 'mpesat'a scala e si nn' è jutu,
ma storta avìa di jì chira matina
ch'i l'urtimu scaluni c'è cadutu
e arruzzulannu 'nterra malamenti
s'è ruttu 'a gamma bona e dua o tri dienti.
'U ciuncu avanti 'a Standa mo s'assetta,
tena a latu nu palu e na stampeddra
e tutt' u juornu ccu pacienza aspetta
ca si li dannu 'ncuna cosiceddra.
Però è rimastu " 'u ciuncu", ca ppe nua
è 'u stessu s'ha na gamma rutta o dua.
..................................
Lo zoppo
Per dare da mangiare alla famiglia
Rocco lo zoppo faceva il tappezziere: si sa che la vita gira come gira, perché da bambino, imparando il mestiere, cadendo da una scala mezza rotta s'era azzoppato per tutta la vita.
In famiglia erano sei, lui con la moglie Concettina e quattro figli, e credetemi voi, quella era una cinquina d'affamati, e lo zoppo doveva mantenere tutti e sei cucendo qualche tenda vecchia.
Per appenderla, non si sentiva tanto sicuro di salire sulla scala, perché aveva una gamba buona ed una cattiva, e aveva paura di compromettere anche l'altra, allora, per fare a meno di salirci, chiedeva un piacere a qualcuno.
Un giorno doveva fare un lavoro a una signora dei Rivocati (*), aveva chiesto in giro a tutti ma non aveva trovato nessuno che l'aiutasse, e per risolvere la situazione c'era rimasto solo il figlio maggiore, 'Ntoni.
Per uscire da quella faccenda complicata, gli ha detto che lo doveva aiutare, e 'Ntoni gli ha risposto: - Non è che io non voglia, ma devo fare gli esami di licenza elementare e magari il lavoro lo possiamo fare domani ,
perché se faccio bene tema e problema, se la fortuna mi aiuta, se è destino, se la commissione mi dà la licenza, posso avere un posto da postino. -Va bene - ha detto lo zoppo- figlio, vai, me la sbrigo da solo ai Rivocati.-
Ha detto -Ciao- a Concettina, s'è caricato la scala sulle spalle e se n'è andato, ma la mattina doveva andare storta, perché è caduto dall'ultimo scalino e ruzzolando malamente per terra s'è rotto la gamba buona e due o tre denti.
Lo zoppo adesso si siede davanti alla Standa (**), tiene a lato un bastone e una stampella e tutto il giorno con pazienza aspetta che gli facciano una piccola elemosina. Però è rimasto "lo zoppo", perché per noi è lo stesso se ha una gamba rotta o due.
(*) storico quartiere di Cosenza
(**) grandi magazzini di una volta
Eugenio Maria Gallo
AUTUNNO
Da giorni lo vedo
Affacciarsi
Fra i colori del bosco,
Nella luce del sole
Che al tramonto
S'affretta a celarsi
Dietro i monti
Lontani.
Lo sento nell'acqua
Del vecchio ruscello
Dolcemente
Tornato a frusciare
Giù nella valle.
L'avverto nell'aria,
Nella nebbia che s'alza
Al mattino
Dai campi bagnati,
Nell'odore pungente
Dei funghi porcini
Fra gli antichi castagni.
Lo sento nel cuore
Nostalgia
Dei sogni di ieri
E della casa d'un tempo
Allora già pronta
A raccogliersi a sera
Attorno al camino.
Maria Carmela Errico
ALLA PROSSIMA.!!
Nostalgia
di cose finite,
del viaggio
con amici
Poeti di versi
a volte ridenti
a volte gementi !
#Ultima Fermata !
Scendono
I Poeti Tridicini !
E....per intesa data
e per passa parola
"ALLA PROSSIMA !"
ripetono per saluto.
E'una domanda?
E'una promessa?
"ALLA PROSSIMA"!
proclama il Presidente
Franchino
U' Funtanaro
che va oltre
con il libro di poesie in mano!#
MEC 3/10/25
Marialuigia Campolongo
LE CHIAVI RAPITE
Ppe' 'a tri juorni curturale,/
chi daveru è senza guale,/
ha concessu 'a Commissione/
na gran sala ppe' a riunione...//
Ppe' d'assista aru convegnu /
-d' 'u dialettu... c' ha vulutu! /
E ci ha datu lu sustiegnu...-/
pu' daveru c'è vinutu!//
Mo' ppe' l'ìnaugurazione,/
mo' a si senta na poesia.../
Ppe' apprizza' na relazione,/
ppe' sapi' cchi si dicía...//
Ch'è nu bravu presidente/
e ci tena ara città!/
Ni cunservad' 'a curtura/
ppe' sarva' l'identità! //
Ieri sira -viersu i sia-/
è binutu 'u Prisidente/
a si goda 'a zimpunia/
d' 'u cunciertu, assai suadente,//
di la vuce -ch'è potente-/
d'i coriste 'i l' Arberia :/
è successu immantinente,/
quasi fussa magaria...//
Si cc' è piersu, stralunatu,/
ntr'a ssi nenie , ss'armunie.../
e cussì s'è libberatu/
di'i pinzieri e d' i ciutie//
ch'i politici hanno avire/
ppe' llà quotidianità .../
e ari vote faû morire,/
vistu cumu è ssa realtà ...//
Di li chiavi nu gran mazzu,/
ppe' sta 'mparu illu ha cacciatu,/
d' 'a sacchetta e... senza 'u lazzu/
e cussì s'è libberatu...//
Ma cum'è custatu caru.../
ssu munentu i libertà! /
Ssu vulire stare 'mparu,/
quannu è esciuta 'a verità!//
Picchì -a musica finita-/
dittu grazie alle cantanti,/
illu scopradi, all'uscita,/
chi d' 'u mazzu 'i chiavi... tanti,//
nun ci nn'era cchiù la traccia!!./
E cussì, chjcati a due,/
tutti a vida... s'i rintraccia,/
unu primu e n'atru pue,//
perlustrati i pavimenti,/
'ntervistatu 'u personale,/
ccu na faccia deprimente/
(buonu visu a cosa male...)//
si nne jutu 'u Prisidente!/
Ccu la gente costernata,/
c' 'un putía cchiù fare niente... /
e ch' è già 'mmedesimata,//
d' 'u fastidiu chi venia.../
E cchiù doppu, aru teatru,/
di ssa specie 'i magaria,/
si parlava l'unu l'atru./
Mo', na socia tridicina, /
chi era stata ara sirata,/
a n'amica s'abbicina/
e, sintiennu ssa parrata,//
vo' sapire ch'è successu,/
e com'era jutu u fattu.../
Picchi d'illa...era aru cessu
e un sapia di chi misfattu,//
capitatu a Frammartinu,/
ognidunu commentava /
e diciennu "Poverinu!"/
a tramenti chi parrava...//
Mo' Cristina l'ha 'mpetrata: /
illa ha la cammisa ianca!.../
È 'a Signora signalata.../
chi sicuru l'era 'i fiancu.//
Dicia: "Guarda' dintr'a borsa,/
si la sienti cchiù.... pisante!"/
Illa curra, va, di corsa!/
Pu' ccu vuce di cantante....//
Dicia : " 'U mazzu l'haiu truvatu...!!
Mi cridia ch'era d'u miu!...
Chi di certu... 'ull'haiu arrubbatu!..."
E cussì ...ppe' grazia 'i ddiu,
è sarvatu 'u Prisidente!
Chill' amica, inconsciamente...
Vulia rapa tutte i porte?...
Chi na cosa cc' è di dire:
un po' vida i cose storte!!!
Tonino Martire
'Nu poveri a nu spicune assettatu,
stenne 'na manu cercannu aiuto,
Passe nu riccu e c'è attroppicatu,
stuortu l'ha guardatu e si n'è jut
Nu gattariellu 'ncamatu, azzerpulatu se lamentava dintra 'na rasella,
passe 'na gatta rraina e l'ha allattatu,
faciennu illa pe' la mammarella.
'A CAPU FERMA
Vorra turnare a chill'età antica
'A meglia stagione de ssa vita mia
Chjin'e bisogni e de fantasia,
Quann'u speranza m'era ancora amica.
Sonni, progetti, 'a filosofia
De pocu me dicìa d'esse cuntentu,
'Na partit'e pallune allu Cummentu,
'Na sirenata e 'nu pocu 'e zimpunìa.
'U tempu, sì, passava cum'u ventu,
Però a mie nu me 'mpurtava nente,
'A capu era ferma e assai putente.
Oje un sacciu di' cumu me sentu,
Ccu l'anni tuttu ormai me fa paura,
Me spagnu puru d'u friddu e d'a calura.
Eugenio Maria Gallo
Eugenio Maria Gallo
'A RUSELLA
Ottobre st'annu è proprio all'antica
Cce vorra 'nu fucune cumu 'na vota,
Ccu 'nu capizzu, 'a sira, alla ricota
E 'na gavit'e castagne, benedica.
Ch'a grolia d'a castagna, piglia nota,
È sup'u focu 'ntra 'na rusellara,
'A nanna chi ccu' garbu 'a pripara
Proprio cum'i tempi de 'na vota.
Ma oje 'a castagna custa cara,
Cum'a po' fare dintra 'na cucina
S'u fumu, ppe' la stanza, è 'na ruina?
Certi sapuri pperciò su' cosa rara,
Certi piaciri cchju' nun trovi 'ngiru,
Pur'a rusella ormai è 'nu suspiru!
Eugenio Maria Gallo
Ada Giudice
Ma solo ruseddre, e i vaddraneddre dove le lasciate ?
Quando di pomeriggio noi cugini ci ritrovavamo dai nonni a Cosenza, in via Galiano, c'era sempre nu buzzunottu di alluminio, bello e panciuto, con le manicheddre dorate dove nonna faceva bollire le castagne , non sul gas o sull' elettrico, ma sulla furnaggeddra dalle mattonelle bianche e blu come le azulejas portoghesi. non siamo più riusciti a " riprodurle" erano dolci e si sfarinavano.
Giacomo Guglielmelli
Ccu l'autunnu ch'è arrivatu
Ccu l'autunnu ch'è arrivatu
iju mi sientu cchiù scasciatu,
l'ossa fannu tricchi e tracchi
cumu quannu nuci ammacchi.
'A vecchiaia si sapìa
ca ccussì n'arridducìa,
ma è arrivata senza avvisu
e mi sientu malu misu.
'Nu rimediu haju de truvare,
nun mi puazzu abbannunare.
Haju de fare movimentu
ppe passare ssu momentu!
Mi l'ha dittu lu dutture:
"Ppe l'età nun ci su cure,
ma 'na cosa la pui fare:
tu continua a caminare
sempre avanti a ti guardare
e ogni osa ti po' dare
'na carmata a ssi duluri.
Ccu ru spiritu ti curi!"
(G.G.)
Franco Calomino
' A viestia
Na viestia ca teniamu ara catina
mo spanna 'i cca e ddi ddrà morte e ruvina.
Dop'ottant'anni è isciut'i dintr'a 'a caggia,
sicuta a chini vida e pù l' afferra
l'azzanna e si cci spoga tutt' a raggia,
picchì è 'a natura sua, ca chissà è 'a guerra.
Sbersa 'nterra i paisi e ri città
e povarieddru a chini trova ddrà.
Ten' uocchi russi cumu sunnu i zanni
'i 'ddui li cula 'u sangu 'i mamme e figli
ca ccu nu sc-cantu e na pagura granni
li circanu di fuja 'i 'ntra l'artigli.
Sa viestia gir'u munnu ch'è 'ncamata
e simu nua ca l'àmu liberata.
La bestia
Una bestia che tenevamo alla catena adesso spande in giro morte e rovina.
Dopo ottant'anni è uscita dalla gabbia, insegue quelli che vede e poi li afferra, li azzanna e ci sfoga tutta la rabbia ed è la sua natura, perché è la guerra.
Stravolge i paesi e le città e poveretto chi trova là.
Ha gli occhi rossi come sono le zanne da dove le cola il sangue di mamme e figli che con terrore e grande paura cercavano di sfuggire ai suoi artigli.
Questa bestia tutto il mondo gira affamata e siamo noi ad averla liberata.
Ciccio De Rose
'A MARITATA
Lassami sta', signu sposata e di tua nun vuogliu fissata, sacciu ca tieni muglieri ma va faciennu 'u girulieri cumu dici? simu pari e si putissi puri fari? Tu sì isciutu pazzu, cci nni sunnu mi m'abbrazzu. Si ti vù stutari vampa sagliatinni 'i chiara rampa; cci truovi santa Lucia, chiru e' postu ppi ttia. Vantu nu buonu maritu, stimatu a ogni situ e si s'accorggia d'a suonata ti jetta na curtiddrata. Dumani jddru parta, iu vaju adduvi 'a sarta. Aspettami ara ficuzza ca m'è cacciari na pitruzza!
Eugenio Maria Gallo
BELLA
Bella chi m'addimmanni
Duve va lu core miu,
Lestu iu te rispunnu:
"È 'nnamuratu 'e tie".
E si bbonu nun te sta
Ssu granne amure miu,
Nu vogliu cchju' campa'
Ca persu signu iu.
Pecchì ssa vita mia,
Si tu nu me vo' bene,
Figuratill'e tiè
È suu dulure e pene.
Ma si ppe' puru casu
Me dici: "Sì, te vogliu";
Pregu 'e ssa lampa mia
Mu' nu frunissi l'ogliu.
E ppe' su bene nostru,
Bellu e ccussì prufunnu,
Fazzu voti e scungiuri
Cuntra l'occhju d'u munnu.
Eugenio Maria Gallo
Maria F. Lucanto
A statua scumbegliata
A Cusenza, a nna piazza canusciuta
Venticinque Lugliu 'ntitolata
c' è nna statua fatta 'e petra 'e ra Sila
'e n'artista calavrise:
tale Giuseppe Rito
socialista 'e l'anni cinquanta
quannu ancora u fascismu
'mprunte amare avia lassatu
'ntra la mente e lu core travagliatu.
E' de Ciardullu u monumentu menzionatu,
nu poeta 'e Peritu, frazione de Pedace,
avucatu e ru foru allontanatu
pecchì, 'nterrogatu, quannu c'era lu Duce, rispunnia:
"A tessera fascista iu nun tiegnu
pecchì lu cantu miu è ppe la libertà e la democrazia"!
Canusciutu cu ssu suprannume,
ch' 'e na guardia comunale e Peraci s'era datu,
Michele De Marco na pinna pungente avia ppe li potenti
e vera poesia, de musica ntonata,
ppe la gente d'u populu minutu
e ru paise addue avia vissutu:
patria vera 'e l'umanità
chi ntra 'e castagne e le vinelle avia dimora
bella cumu na vesta 'e sule e na signora.
U rece marzu 'e ru cinquantaquattru
sulu cinque iurni roppu chi iu era nata,
Ciardullu chi s'era ormai fattu cusentinu,
cumu nu runnininu ncielu avia fattu na vulata,
lassannu nu niru chinu e canti 'e na figliata.
U cinquantasette u supraccitatu Rito,
scurture 'e ra storia calavrise,
a supraccitata statua, a memoria perenne 'e Michele De Marco, avia scurpita.
Ma mò venimuninne alla storia mia e di mio patre,
Michele Lucanto, rittu "Scardellina",
puru illu cumpagnu d'a stessa
gioventu' ribelle 'e ru poeta nuorru peritise.
Na brigata avianu fattu, illu ccu atri peracisi,
gente d'intelletto e de bonu core,
jennu appriessu allu Maestru ccu onore.
Puru a Cusenza
alle rimpatriate e ru Cafè Renzelli
mio patre c'era e ccu illu
scambiannuse versi e 'ntimità
eranu diventati amici veri
nun sulu poeti 'e ri tiempi nuovi.
Io signu crisciuta a pane 'e poesia
ccu mio patre chi recitava a memoria
Pascoli e Ciardullo, allu stessu modu
ccu granne sentimientu cumu nu cuntastorie.
Venimu alla statua 'e Ciardullu:
na vota fatta, ccu nu drappu nivuru
ppe assai tiempu è rimasta ammucciata
all'uocchi 'e cusentini e presilani.
Forse c'eranu ancora fascisti in giru
ca nun vuliano rare onore a nnu cumpagnu?
Oppure un se mintianu d'accordu
supra chine avia de fare chillu ritu?
Cum'era e cumu 'un n'era na notte
na maniata 'e giuvinotti
e Peraci se recarunu alla chjiazza
addue Ciardullu aspettava
de lucere alle stille…
S'eranu misi d'accordu
e cittu cittu cacciarunu lu pisante drappu
e ….ve svelu na cosa c'ancora un se sapia:
nu giuvinuttu chi nume avia Michele cume Illu,
mio patre….ppe la precisione,
jettannu a 'nduvinare lu pensieru 'e ru poeta amicu ,
sutta a statua c'ha scrittu, ccu modu 'mpertinente:
"Cusentì, v'aju fricatu,
ca sulu mi sugnu scumbegliato!"
MFL
Giacomo Guglielmelli
Signu 'na corda tisa di violinu
Signu 'na corda tisa di violinu,
certu lu sa chini mi sta vicinu
e para ca nun mi va mai bene nente
cumu s'avissa pigliatu la corrente!
Ogni rumure subitu m'allarmu
e si nun passa n'ura nun mi carmu.
E si mi sona pue 'u cellulare
mungiu 'u buttune ppe llu fa accitare.
E ccu l'autunnu ogni male si rinnova
e mi para ca zampu sempre ova.
Pue mi saglianu i niervi e ra vilienza,
ppe nente pierdu 'a carma e ra pacienza.
Ma prima ca ssu statu pue mi vingia
di rosa tutta 'a casa haju de dipingia
penzannu ca ogni cosa pue s'aggiusta
e mi passa ra zirra e puru 'a susta!
(G.G.)
Antonietta Cozza
Buongiorno di caffè
Hai mai pensato che un sorriso può cambiare il mondo?
Non una rivoluzione, non un urlo.
Un sorriso — semplice, autentico — che accende la vita.
#PabloNeruda oggi riceveva il #PremioNobel per la Letteratura.
E ci lascia parole che attraversano il tempo:
"Toglimi il pane, se vuoi,
toglimi l'aria,
ma non togliermi il tuo sorriso."
Ci sono giorni in cui la lotta pesa,
la stanchezza scava,
la speranza sembra lontana.
Ma basta un sorriso — vero — per riaccendere tutto.
Eugenio Maria Gallo
Portami per mano,
Bimbo mio,
Fra i dolci sogni
Della tua stagione.
Guidami
Sui colli fioriti
A primavera
E porgimi i colori
Di quel cielo.
Portami lungo il viale,
Fra le foglie,
Ora che l'autunno
Lento si incammina
Verso la lunga stagione
Del profondo sonno
E lasciami
Sulla panchina della pace
Finché non scenda
L'ombra del tramonto.
Eugenio Maria Gallo
Franco Calomino
Na cuccia di cani
Na cuccia di cani
sc-casciata, vacanti,
ma i cani ca cci hannu
durmutu su' tanti
e mo sta jittata
'ntr'u vagliu 'i na turra
ca forsi ni parra
d'u tiempu ca scurra:
di guardia, di caccia,
o di cumpagnia,
si dicia ca cani
n'ha vistu chi via,
pasturi scozzesi,
d'a Sila pasturi
ca sannu guidari
na mandra, sicuri,
pasturi'i Maremma
ccu 'u pilu cchiù jancu
capaci 'i fa' fuja
di lupi nu vrancu
pasturi tedeschi
di guardia ara casa
ca sannu canusciari
a chini cci trasa
e granni danesi,
bulldog e mastini
-i chiri ca curranu
appriessu i postini-
e cani di caccia
ca ccu ri patruni
su' juti vattiennu
cusc-chini e vaddruni,
i setter, i pointer
i vracchi, i livrieri,
i cani di oji
e i cani d'ajeri,
i cani di punta
e i can'i ripuortu
cc'u mussu dirittu,
cc'u mussu ch' è stuortu
e quanti n'ha visti
passari di cani,
certuni cchiù spierti
di l'esseri umani!
Na cuccia ppe stari
vicinu aru bossu
ppe vi' s'ari vote
li dava 'ncun'uossu.
Sa cuccia mo 'a vidi
a nu cantu jittata
ccu 'ncuna lamiera
'i supra ammentata,
li cadanu a piezzi
i tavoli 'i lignu
ca portanu 'i cchiù ca
d'u tiempu nu signu.
Chisà cchi vò dicia
sa cuccia di cani
ca cca cc' è rimasta
di tiempi luntani,
ccu tutti si cani
ca cci hanno durmutu...
na vita fedele
e pu' ti salutu!
.....................
Una cuccia di cane
Una cuccia di cane scassata, vuota, ma sono tanti i cani che ci hanno dormito :
e adesso sta lì, gettata nel cortile di una fattoria, e forse ci parla del tempo che scorre:
da guardia, da caccia o da compagnia, si dice che cani ne ha visto in quantità
pastori scozzesi, pastori della Sila che sanno guidare sicuri una mandria,
pastori maremmani dal pelo più bianco capaci di mettere in fuga un branco di lupi
pastori tedeschi di guardia alla casa che sanno riconoscere chi ci entra
e grandi danesi, bulldog e mastini - di quelli che inseguono i postini-
e cani da caccia che con i padroni hanno battuto boschetti e valloni
i setter, i pointer, i bracchi, i levrieri, i cani di oggi e i cani di ieri,
i cani di punta e i cani da riporto, col muso diritto, col muso storto.
E quante ne ha visto passare di cani, alcuni più intelligenti degli esseri umani!
Una cuccia per stare vicino al padrone, per vedere se per caso gli dava qualche osso.
Questa cuccia ora si vede buttata via in un angolo, con qualche lamiera attaccata di sopra,
le cadono a pezzi le tavole di legno che portano più di un segno del tempo.
Chissà cosa vuol dire questa cuccia di cani che è rimasta qui da tempi lontani,
con tutti i cani che ci hanno dormito...una vita fedele e poi addio!
Maria Carmela Errico
Tu ed Io
eterni pierrot
innamorati
dell 'amore .!
Un' idea?
Un sogno?
Un'illusione?
Chissa'! Chissa'!
Eugenio Maria Gallo
TUTT'I SANTI
È arrivatu 'u tempu d'u fucune
Ormai simu già a tutt'i Santi
'A nive, se dicìa, è alli canti
E iu circu calure a ugne spicune.
Na vota de ssi tempi a jìre avanti,
Quann'iu era ancora 'nu quatraru,
Scarpuni priparava lu scarparu
Ch'i jorni friddusi eranu tanti.
Certu oje 'u tempu va cchju' 'mparu,
Ma 'u friddu oramai se fa sente,
Specie s'a casa affaccia allu punente.
Pperciò puru s'un tegnu fucuaru,
M'appicciu 'na stufa ntr'a cucina
'mpece d'a fiamma guardu 'a serpentina.
Eugenio Maria Gallo
Giacomo Guglielmelli
Fuja cchiù di 'na cavaddra
Fuja cchiù di 'na cavaddra
'a vecchiaia ca mi sgaddra!
Nun si ferma, 'a malanova,
e ogni juornu si rinnova.
Tuttu 'u cuorpu è interessatu,
e mi siantu cchiù stancatu.
E si pigliu 'na friddura
m'appaliattu, ohi cchi bonura!
Nove pinnuli da matina
e ra sira 'na bustina.
Medicine a tutta forza
e 'u dulure puru 'mporza.
Ppe 'un parrare di la spisa:
t'hai di vinnare 'a cammisa!
Para ca ti cumpri oru
ma 'u vurzune 'u fannu loru!
Certu 'a vita s'è allongata,
ci guadagni ancuna annata.
Ma si sta ccussì cunzatu
quantu pue c'hai guadagnatu?
Iu filosofu nun signu
ma la morte di ssu cignu
forse è miegliu rimandare
e n'atr'annu pue campare!
(G.G.)
Eugenio Maria Gallo
SAMMARTINU
'U mise de novembre de 'na vota
Era tempu de frasca e de quartinu,
L'unnici, jornu 'e Sammartinu
Passavi d'a cantina alla ricota.
Oje allu luntanu e allu vicinu,
Ugne cantina ha chjusu li battenti,
De chili tempi mu' nu nc'è cchju' nente
Mancu ppe' 'nu biccheri e 'nu lupinu.
'Mpece 'na vota ntr'a ruga de Valente
Te fermavi ppe' menzu litr'e vinu
Accumpagnatu 'e n'ugna 'e spezzatinu.
Mu nu nc'è frasca, né luminu ardente,
Un curru cchju' alla vutta ppe' lu vinu
È 'nu ricordu ormai Santu Martinu.
Giacomo Guglielmelli
Ero un ragazzo quando per la prima volta ho partecipato ad una vendemmia.
Era una festa corale. Un mio zio possedeva un grande "struttore" e tutti i vicini venivano da lui con le grandi ceste di uva caricate sugli asini per la spremitura.
Il mosto riposava nelle "quadare" a fermentare per giorni. Poi, quando finiva la "bollitura", veniva travasato nelle botti o in grandi damigiane.
A San Martino si "spillava" dalla botte più piccola il primo "assaggio". E il più anziano poteva sentenziare: "È buanu!"
(G.G.)
Luigi Mandoliti
Getta in un angolo questa disperazione
risalita sulla pelle dal mattino,
guarda le colline guarda come gli alberi le case e il cielo...
è tutto un grigio azzurro che l'anima sprofonda.
Cerchiamo un'altra terra...
Una frotta di passeri domani
all'alba romperà il nostro sonno.
Di nuovo la speranza porteranno.
Luigi Mandoliti
(dalla raccolta "Punto di fuga", 2001)
Maria Carmela Errico
IL PASTORE #!
Scendeva dal suo paese della Sila il giorno dell Immacolata con la sua zampogna per suonare la Strinna di Natale ....
Era per noi un' attesa e si preparava per tempo il Presepe e l' Albero e i biscotti e il vino e un pezzo di diecimilalire....
IL PASTORE arrivava e bussava ad ogni porta di ogni piano di un palazzo di citta' e il suono di ciaramella sapeva di antico e di buono e di familiare come l attesa del Natale.!
Poi il COVID ha detto STOP !!
IL PASTORE non scende piu" dal suo paese della Sila con la zampogna ....
Il mondo e" diventato estraneo anche dopo il Covid passato...
E per sentire l atmosfera di Natale si va tutti al Centro Commerciale sperando che la filodiffusione trasmetta oltre ai canti gospel americani anche un suono di ciaramella dei pastori di Calabria alla grotta del Bambinello"###
Ricordando oggi Totonno Chiappetta
Di Nunzio Scalercio,
per Totonno.
Stamatina in mparavisu
para d'essa a chiazza i l'ova
Gisucristu mo s'incazza
e ari santi i caccia fora
"Sambrangí, fammi capire
vieni ccá, cunt'a tetello"
dicia a Santo Gisucristu:
"Cumu mai c'è su burdello?"
E u paolanu: "Mo ti dugnu
na notizia i l'atru munnu:
Unnu sá chi sta veniennu?
Nentimenu ca Totonno!"
Gisucristu allarga l'uacchi
"E na festa un perparamu?
Picchi ccá di monavanti
certamente NI SCIALAMU"
Così Nunzio Scalercio immagina il Paradiso in subbuglio per l'arrivo di Totonno Chiappetta, perché Totonno non era solo un artista: era una presenza, un'esplosione di umanità, ironia e verità.
Attore, poeta, cabarettista, uomo di teatro e di popolo, Totonno ha raccontato Cosenza e la Calabria con il dialetto, il sorriso e l'intelligenza di chi conosceva davvero la vita. Una comicità mai volgare, sempre profonda, capace di far ridere e pensare.
Amato dalla gente e ricordato ancora oggi con eventi, murales e tributi, Totonno continua a vivere nella memoria collettiva come simbolo di cultura popolare e libertà d'espressione.
Oggi lo ricordiamo così:
con una poesia, un sorriso
e la certezza che certe anime non se ne vanno mai davvero.
Ciao Totonno. Continua a far festa, ovunque tu sia.
Nicola Mangraviti
UN RICORDO DI TOTONNO
Che grande artista è stato Totonno Chiappetta. Un caro amico sempre vicino al nostro Club di Papillon. Era il 16 Gennaio 2003 fondavamo il Club e nella sala Consiliare del Comune di Guardia Piemontese Totonno interpretò una delle sue caratterizzazioni descrivendo " A n'zalata i piammaduori i Belmonte". Tutta la sala era attratta da lui e il Presidente Nazionale del Club descrisse questa interpretazione sulla "Stampa" di Torino ricordandola ancora in un articolo e sul sito alla sua dipartita. I suoi libri Rumanzelle 1 e 2 li ho in auto sempre a me vicini.
Anni dopo su libro "Calabroni" sono state riportate le caricature e le quartine che Totonno dedicò a quei 4 pazzi fondatori che iniziarono un'avventura che dura ancora oggi dove la Calabria ha un posto di rilievo sia sulle guide che nelle edizioni di Golosaria Milano
Eugenio Maria Gallo
M'HANNU CUNFUSU
Ssu fattu m'è successo, vi lu giuru,
Alla morte d'unu d'u parentatu,
Ca vicin'u carru m'è tuccatu
Ppe' casu pur'iu vestut'e scuru.
Certu iu un c'era abituatu,
Ma i tavutari m'hannu chjestu aiutu
E cci l'hai datu cittu e mutu
Senza pensare allu risultatu.
Po', finit'a cerimonia d'u salutu,
Hai vistu ch'a gente me scansava
E all'ammucciuni puru se tuccava.
Allura me signu risorbutu
E hai dittu a unu assai cunvintu:
"Cumpa', signu parente de l'estintu".
Alberto Rossi
Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata
Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata
Ma mo ta dicu io na cosiceddra
Quann'unu fa la malapinzata...
Si sa ca pue si fa 'n'attrappateddra!
LA VOLPE E L'UVA di Fedro –
Libera traduzione di Eugenio Maria Gallo
'Na vurpa 'ncamata e spasuata
'ntra l'orte de 'na vigna jia girannu
E vista 'na pergua d'uva jìa pensannu
Ccu' chissa me dugnu 'n'addubbata.
Era autu assai però 'u perguatu
E ppe' arrivare all'uva jìa scalatu.
Allura, illa s'è misa a satare,
L'uva però ud era alla portata
E prova e riprova 'a sbenturata
Capìu ch'un c'era propriu nent'e fare.
Ccussì, a vucca asciutta, alla bon'ura
Sinne jìu dicennu "unn'è matura".
Chiss'è scrittu ppe' chi a 'na cosa un juncia
E dicia ca ud è bbona e c'è rinuncia.
Eugenio Maria Gallo
IL LUPO E L'AGNELLO DI FERDRO
(Libera traduzione)
'Nu lupu e 'n agnellu alla stess'ura
'Nu jornu su' arrivati a 'na jumara,
Portati da la sidda e se fermaru
Ppe' bive finalmente alla bon'ura.
Ma 'u lupu, 'nu vecchju marpiune,
Già pensava chi fare d'u guagliune.
Allura, a vuce tosta e dura,
Dissa all'agnellu poarellu:
"Pecchì me 'ntruvui l'acqua, marrapellu,
E mi la fai arrivare tutta scura?"
"Tuni si' supra - dissa l'agnellu - iu sutta,
L'acqua de tie ven'a mia, bell'o brutta".
Ma 'u lupu un se menna e tisu tisu
"Sia misi fa de mie haj male parratu,
Agnellu faccitostu e scrianzatu,
Pperciò iu signu anco' uffisu".
"Sia misi arreti anco' ud era natu,
E ssu fattu un me po' esse' assignatu".
"Allura è statu patritta, fetente,
È statu illu a compie ssu misfattu
Ccussì a ssu puntu, dittu fattu,
Senza pensa' due vote, cumu nente,
'U lupu, mangiune e pellizzune,
D'agnellu ficia nu mmuccune.
Ccussì è scrittu ppe' ugne priputente
Chi circa scuse ppe' opprime' 'u nnucente.
Maria Carmela Errico
#I POETI
SPOSTANO I FIUMI
CON IL PENSIERO.#
Parola di Vecchioni!
Buongiorno POETI!!
Marialuigia Campolongo
I TRIDICI CANALI
C'è na funtana, dintra ' a ssa città/
chi portadi armunia e serenità./
Ari piedi ' i nu colle è 'ncastunata/
e ppe' forma e culure è rinomata!//
Si sagli o scinni ti senti ricriare,/
si si' stancatu , ti va a rinfrancare!.../
L'acqua curria na vota a volontà:/
ciucci e cristiani si jìanu ad appuzza'!//
Si l'acqua mo' è cchiù picca... è sempre pura,/
picchí è l'acqua d'u Zumpu: 'a cchiù sicura./
Simbulu para 'i chira civiltà/
chi Cusenza di sempre po' vanta'!...//
Forse è ppe' chissu chi, guardannu arrieti,/
hannu' avutu l'idea certi poeti...//
Chi a illi è parsa ' a fonte d' 'a poesia,/
di quannu 'a civirtà si fa armunia:/
e hau' vistu curra, d'i Tridici canali,/
tutta 'a poesia 'i Cusenza e d'i Casali!//
Chi ppe' ' a curtura 'a città è rinomata,/
ma 'i cchiù di Tridici paisi è contorniata!/
Poeti granni a ssi terre fannu onure!.../
E... 'a musa dialettale dà sapure!//
Su' Tridici Canali 'i Libbertà:/
viersi scurranu ' i Pace e Umanità!//
Anna Lauria
I SCARAFUOGLI
Per i componenti "giargianesi" diversamente e /o non autenticamente cosentini, presenti in chat …gli scarafuogli sono un prodotto della cucina tradizionale della valle del Crati , ottenuti , durante la festa del maiale , dai residui carnosi e cartilaginei del maiale stesso dopo la lavorazione delle frittole , sopranatanti nella quadara ; sono pezzettini saporiti e calorici usati nella pitta calda oppure nelle uova strapazzate con cipolla ramata ( non rossa ) e …. Chi più ne ha più ne metta
Eugenio Maria Gallo
NATALE 2025
Vena torna Natale e vaju pensannu
Allu tempu e allu paise d'u passatu,
Vorra turnare là duve signu natu,
È chillu chi sonn'e fare ugne annu.
'Ntr'e mie sentu tanta nustalgia
D'a vecchia casa e d'a famiglia mia.
Tornu ccu' lu penseru allu fucune
E li ricordi 'i mintu tutti 'nfila,
Tutt'u passatu torna sup'a tila
Chi 'nsilenziu tessu a ssu spicune.
'Ntantu arda lu focu e fishcarìa
E 'ntr'e mie sentu suna' l'Avemmaria.
Mu' chilli tempi certu su' sprejuti,
Un senti cchju' 'nu cantu, 'na zampugna,
Ud ha mancu fatt'a nive alla muntagna,
Genitori, frati e zii sinne su' juti.
Ma si pensu a chilla casa sup'a via
È anco' Natale, ccu' la famiglia mia.
Alberto Rossi
Vexata quaestio
~~~
È na battaglia persa, un sacciu cumu fare
Ma cum' è nata e adduvi sa ciotia?
A gente nun c'è viersu i s'imparari
Ca dintra lu turdiddru l'uavu è porcaria!
****
Cumu chir'atri ca dintra la scaliddra
Ci mintanu du lievitu a bustina...
Si li senta nannareddra viatiddra
Mparavisu li si torcianu i stintina.
*****
Pi ru turdiddru: uagliu, vinu duci e assai farina
Pue mintati di puzu e facci l'ammassata
Supa u crivu pue ci fai l'arricciatina
Doppu frijia e cu mele fai la ngilippata
*****
Ara scaliddra un serva la bustina!
Pi fa nu mpastu buanu e assai risciutu
I mbuddri ha di fa l'ammassatina
E quannu friji dicia: " amu crisciutu"!
*****
U mele i ficu o d'ape di castagnu?
La quaestio è antica e assai vexata
Sa diatriba perciò vi la sparagnu
Ma ara scaliddra su ammessi
u nnaspru e a cicculata.
***
'N'amicu miu dutturi e tridicinu
Ha dittu ca unnesista alternativa
Accuardu e ci appuaggiu pur'io caru Pitrinu
Ca sicuru u panittuni aru turdiddru mai l'arriva!!!
****
Perciò santificamu mo la Festa
Cu veru amuru e santa divuziuni
Allurtimu doppu a mangiata chi ni resta??!?!??
U piattu vacanti di turdiddri... e chiú di mienzu panittuni
Tonino De Marco
'U Pranzu de l' Anziani
Su' periodi de festa e de Natale,
e vistu ca ormai c'è na certa età
'a vita mia è pacifica e normale
ppe malanni 'u mme fare capita`.
Na matina però sentu bussare,
vaju alla porta e guardu d'o spioncinu:
u sinnicu è venutu a me trovare,
menu mague ca 'ud'era lu postinu.
Pecchì 'e ssi tempi, cumu è risaputu
quannu arrivanu 'e feste cchiù cuntate,
ancunu ca le vena nu chiuritu
manna bullette e murte no pagate.
C'era puru 'la guardia comunale,
ccu 'la divisa armatu era vestutu,
ca allu guardare parìa nu generale,
pecchì, m'è addimannatu, era venutu?
Ma siccome 'a memoria nun m'aiuta,
signu pigliatu subitu 'e paura,
sicuru ancuna cosa m' è spujuta
'ud' è pagatu l'Imu o 'a spazzatura.
Ma 'u fattu 'ud'era chissu ppe furtuna,
e 'u Sinnicu ccu l'aria 'mbarazzata,
era cca a me mmitare de persuna,
ppe ghjire a na speciale rimpatriata.
M'ha dittu chiaru e tunnu, paru paru
senza nessunu trucco e senza 'nganni:
L'anagrafe ppe ttie ha parratu chiaru
a cunti fatti si' oltre i settanta anni.
Allu Comune nostru ormai c'è l'usu
ca ogni annu avimu 'e festeggiare
tutti l'anziani nostri d'o paise,
e stannu puru tu 'ud' è mancare.
A verità? 'Un ce voìa ghjire,
'u core me vattìa de l'emozione,
pecchì 'la gente 'lu potia capire,
ca puru io ormai signu 'mpenzione.
Tegnu a matriamma ch' illa è d'o trentunu,
chi se mantena tosta e bella arzilla,
e de si pranzi 'un si nne perda unu,
forsi ce vaju, ca accompagnu a d'illa.
Ma arrivati alla porta d'u Comune,
c'è chill'amicu chi trovi duve 'u voi,
arripatu davanti a nu spicune,
chi se potissi fare i cazzi soi.
Mu', nun nne vidiamu de dece anni,
m'ha chiestu finu a mmu' duv'era statu,
m'ha chiestu d'a saute e d'i malanni ,
e po' m'ha dittu: Tu si' pensionatu?
Subitu c'è trovatu n'invenzione,
NONI, ca cce vo` ppe la penzione.
Trasu a matriama 'e l'aspettu fore,
ca 'un signu vecchiu, ma n'accompagnatore.
Gianfranca Cosenza
'A NOTT'I NATALE
Natale degli anni '50
Caluri erad 'a notte di Natale/
chire di quannu ghera picciriddra./
'U presepiu parato tale e quale/
ccu 'a santa Grutta e ccu ru Bomminieddru./
Sutt'u piattu 'i papà, 'a littireddra,/
ca ppi' quasi nu misu avia circata,/
ccu angili vulanti e a granne Stiddra,/
aspittava d'essari truvata./
"Ai cari Genitori", supr'a busta/
ghiu ci scrivia ogni vota, e accorta stava/
ca papà pu' facìad 'a mossa giusta:/
'a truvava e a ra leja 'ncuminciava./
Cci scrivìa cumu m'era cumpurtata:/
ubbidiente e studiosa tutto l'anno,/
ppe' i mancanze, d'esse' pirdunata,/
e "d'essere più buona" ppi' n'atr'anno./
Pu' nu rigalu 'i carta: poche lire!/
Nu sorrisieddru timido ammucciava/
cilestre 'a lacrimuzza.
E ppe' finire,/
nu vasu supa i sc-cocche mi sfiorava./
Cosenza, 28 dicembre 2025
Traduzione
NATALE DEGLI ANNI '50
Calore era la notte di Natale/
quelle di quando ero piccola.
Il presepio apparecchiato tale e quale/
con la Grotta santa e con il Bambinello./
Sotto il piatto di papà, la letterina/
che per quasi un mese avevo cercato/
con angeli volanti e la grande Stella/
aspettava d'essere trovata.
"Ai cari Genitori" sulla busta/
Io ci scrivevo ogni volta e attenta stavo/
che papà poi faceva il gesto giusto:/
loa trovava e a leggerla cominciava.
Scrivevo come mi ero comportata:/
Ubbidiente e studiosa tutto l'anno,
Per le mancanze, d'esser perdonata,
E "d'essere più buona" per il nuovo anno.
Poi, un regalo di carta: polche lire!
Un sorrisetto timido nascondeva/
celeste la lagrimuccia. E per finire/
Un bacio sulle gote mi sfiorava.
Maurizio Notti
U CENONE
Na jurnata a fare a spisa
e ra borsa ohjii cumu pisa!
U portafogliu è sbacantatu
pi ra robba c'hajiu cumpratu.
U trentunu chi spansumata
ca ci passu tutt'a nuttata:
cu ri lenticchie sordi assai
ca si mancanu su' guai.
U cotechinu porta speranza
ca ni porta l'abbunnanza
cu l'uva, ohji chi grannizza,
ogni chiccu tanta ricchizza.
Cu tutta sa superstizione
nun sinni cangia situazione
è nu piaciri sulu pi ra panza
e pu rimana sulu a spiranza.
Gianfranca Cosenza
L' ANNU NUOVU
L'annu Viecchiu si n'è jutu/
e ru Nuovu è cuminciatu./
Luongu è statu, mo' è partutu./
Ma nu cuntu n'ha lassatu./
Nu bilanciu cumpricatu/
ca ci vo' 'nu raggiunieri/
nu computer ca spartuti/
tena i juorni janchi e niri./
Puru st'annu 'un su' mancate/
guerre, straggi e malatie/
A tivvù ci l'ha mustrate/
senza scampu, 'sti vie vie./
Si sintimu sulu a chisti/
pu' cchiù nente capiscimu./
Diventamu muti e tristi/
E d'u suli 'un n'accurgimu./
Ni scurdamu 'i chiru postu/
ddui 'n'amico n'ha aiutatu;/
o di quannu la jinosta/
giallu 'u prato ha illuminatu./
Quannu russu è fattu 'u mare/
nu spettacolo è ru cielu/
ed 'a gioia già traspare/
dintr'a l'uocchji, senza velo.
L' Annu Viecchiu n'ha lassata/
dintra 'na culletta rosa/
'na pupiddra appena nata,/
frisca cum'a 'na mimosa./
Annu Viecchiu e Nuovu Annu/
'un c'è tanta differenza/
si la Vita ci la dannu/
senza troppa sofferenza.
Vincenzo Napolillo
"Prima di andarsene, il vecchio Anno lasciò tre doni sul tavolo:
la *memoria*, per non dimenticare ciò che ha insegnato il passato;
la *pazienza*, perché ogni cosa ha il suo tempo;
e la *speranza*, piccola ma tenace, come una candela accesa nella notte.
Quando le campane suonarono la mezzanotte, il nuovo anno varcò la soglia. Non portò miracoli, né promesse vuote, ma giorni nuovi da vivere con cura, uno alla volta. E chi seppe accoglierlo con cuore semplice scoprì che l'Anno Nuovo non chiede di essere perfetto, ma solo di essere vissuto con onestà, come si faceva una volta.
E così, da allora, ogni Capodanno non è solo un inizio, ma un passaggio silenzioso di saggezza, da un Anno stanco a uno appena nato."
Franco Calomino
'A notte ' i Capudannu
Muglierma, ppe ra notte 'i Capudannu/
m'ha vulutu ragari a nnu vigliuni:/
chissa è na granni festa, addui zumpannu/
si ponnu arribbella' mille pirsuni/
ccu i vrazza all'aria, fumannu cumu turchi./
E tutta 'a notte tu nun ti va curchi.
Ccu na musica sulu di tammurri,/
'ntra nna neglia, ccu luci russi e gialli/
ccu na fuddra ca abballa a vurri-vurri
spingiennuti e zampannuti ari calli/
e ccu ra scusa d'a frenesia d'a danza/
dannuti gumitate dintra 'a panza.
Tutta 'a nuttata ccu ssa zimpunia,/
ccu certe nonne grasse scollacciate/
ca si 'ncappanu povarieddru a ttia,/
abballannu t'ammazzanu 'i panzate./
Ari sia e mmenza, ca ancora nun li vasta,/
ti dannu ppe mmangia' fasuoli e pasta.
Però, dicu, cci ha d'essa na raggiuni/
ppe ti jiri a piglia' si zampunate/
i jirita 'ntra ll'uocchi, i buffettuni,/
pasta e fasuoli fridda e gumitate:/
ca, chiru ca t'aspetta tutti l'annu,/
'ntra na nottata sula, ddrà t'u dannu!