Autori dal 01/05/2025

Indice 

UN SOFFIO DI LUCE

di Pina Oliveti


CHI UOMINI...
di Pietro Russo

SOSPIRI
di Eugenio Maria Gallo


M'HANNU DITTU CA ARU 'MBIARNU

di Giacomo Guglielmelli

CARA MATRE
di Antonio Martire  

QUANNU TU DIVIENTI VIECCHIU
di Pietro Russo

FUNTANA A GIUGNU
di Franchinu 'u funtanaru 

'A VECCHJAIA

di Eugenio Maria Gallo

MALANOVA CHI JATTURA

Di Bebo '25

'U CAVUDU

di Pietro Russo

VELOCE CUM'A PRIMAVERA

Di Marialuigia Campolongo

CARMATEVI NA PICCA….
di Franchinu 'u Funtanaru

DOPO LA LETTURA DEI RISULTATI DELLE ANALISI CLINICHE

di Eugenio Maria Gallo

OHI MAMMA MIA D'U CARMINU

di Marialuigia Campolongo

UNA TRADUZIONE DA TRILUSSA

di Eugenio Maria Gallo

VENTAGLI A SIRACUSA

di Franchinu 'u funtanaru

MODICA E RAGUSA

di Franchinu 'u Funtanaru

SCICLI-PUNTASECCA-DONNALUCATA

(a chiusura della gita a Siracusa)

di Franchinu 'u funtanaru

'A JUMENTA E I MUSCARIEDDRI
di Pietro Russo

SI MUGLIERTA RUSSA ASSAI

di Giacomo Guglielmelli

'U MASSU

di Franchinu 'u funtanaru

CAVUDU
di Giacomo Guglielmelli

 NA VECCHJIAREDDRA

di Lucy Stranges 


'A CALURA

di Eugenio Maria Gallo

LA FONTANELLA

di Lucy Stranges

NUSTALGIA

di Eugenio Maria Gallo 

SENZA MANCU M'AVVISARE
di Giacomo Guglielmelli

L'IPOCASTANI D'A VILLA VECCHIA

di Marialuigia Campolongo 

 MODI DI DIRE #

di Giacomo Guglielmelli

NUNN'ESCIMU!
di Giacomo Guglielmelli

SUPA A CHATTA
di Bebo '25 

'U POLITICU INDAGATU
di Giacomo Guglielmelli

L'APPUNTAMENTO

di Giacomo Guglielmelli

'A LEGGE UMANA

di Franchinu 'u Funtanaru

 Franco Calomino

Culi da spiaggia 2

Giacomo Guglielmelli

Cumu è bellu, cumu è bellu!

Franco Calomino

JURNATI 'I MENZAGUSTU

Giacomo Guglielmelli

'A trupìa

Marialuigia Campolongo

FERR...AGUSTU

Giacomo Guglielmelli

'U tavulinu di medicine

Maria Carmela Errico

IL 16 AGOSTO.##

Eugenio Maria Gallo

AUTUNNU

Giacomo Guglielmelli

'U milune

Giacomo Guglielmelli

'A jornata d'a zanzara

Maria Carmela Errico

SE....

Maria Carmela Errico

LA NOTTE DELLA TARANTA#


Pietro Russo

'U CIUNCU E 'U CICATU

Eugenio Maria Gallo

BAMBINO MIO

Eugenio Maria Gallo

PECCATU!

Giacomo Guglielmelli

QUANNU SONANU 'E CAMPANE

Maria Carmela Errico

LA VISITA !

Maria Carmela Errico

TERRA STRANIERA#

Giacomo Guglielmelli

'NA TRAGEDIA

Franco Calomino

'U  CIUNCU

Eugenio Maria Gallo

AUTUNNO

Maria Carmela Errico

ALLA PROSSIMA.!!

Marialuigia Campolongo

LE CHIAVI RAPITE

Tonino Martire

'Nu poveru a nu spicune assettatu,

Eugenio Maria Gallo

'A CAPU FERMA

Eugenio Maria Gallo

'A RUSELLA

Ada Giudice

Ma solo ruseddre, e i vaddraneddre dove le lasciate ?

Giacomo Guglielmelli

Ccu l'autunnu ch'è arrivatu

Franco Calomino

' A viestia

Ciccio De Rose

'A MARITATA

Eugenio Maria Gallo

BELLA

Maria F. Lucanto

A statua scumbegliata

Giacomo Guglielmelli

Signu 'na corda tisa di violinu

Antonietta Cozza

Buongiorno di caffè

Eugenio Maria Gallo

Portami per mano,

Franco Calomino

Na cuccia di cani

Maria Carmela Errico

Tu ed Io

Eugenio Maria Gallo

TUTT'I SANTI

Giacomo Guglielmelli

Fuja cchiù di 'na cavaddra

Eugenio Maria Gallo

SAMMARTINU

Giacomo Guglielmelli

Ero un ragazzo quando ….

Luigi Mandoliti

Getta in un angolo questa disperazione

Maria Carmela Errico

IL PASTORE #!

Nunzio Scalercio,

per Totonno.

Ricordando oggi Totonno Chiappetta

Nicola Mangraviti

UN RICORDO DI TOTONNO

Eugenio Maria Gallo

M'HANNU CUNFUSU

Alberto Rossi

Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata

Eugenio Maria Gallo

LA VOLPE E L'UVA di Fedro –

(Libera traduzione )

Eugenio Maria Gallo

Il lupo e l'agnello di Fedro

(Libera traduzione)

Maria Carmela Errico

#I POETI

Marialuigia Campolongo

I TRIDICI CANALI

Anna Lauria

I SCARAFUOGLI

Eugenio Maria Gallo

NATALE 2025

Alberto Rossi

Vexata quaestio

Tonino De Marco

'U Pranzu de l' Anziani

Gianfranca Cosenza

'A NOTT'I NATALE

Maurizio Notti

U CENONE

Gianfranca Cosenza

L' ANNU NUOVU

Vincenzo Napolillo

Prima di andarsene, il vecchio Anno…

Franco Calomino

'A notte ' i Capudannu

 

..............................


TESTI



UN SOFFIO DI LUCE

di Pina Oliveti

Un soffio di luce

e tu corri 
non ha pace il tempo
sui binari arranca il tuo treno mentre sfogli pagine d'estate
Ore arrotolate senza scampoli di cielo
dietro i vetri osservi i giorni lieti
sorridi e passi oltre.
Un soffio di luce è il nostro tempo
incatenarlo non basta

Ho bisogno del tuo sguardo faro nel buio tra ciottoli di giorni


CHI UOMINI...
di Pietro Russo

Chi uomini ca simu!
Ppi' conquista' 'na terra
a vote n'accanimu
a fa' scoppia' 'na guerra.

Uomini senza core
e mancu n'emozione,
c'un provanu l'orrore
davanti a 'nu guagliune

ca chjangia 'ntra 'i macerie,
cercannu 'u patre e 'a mamma.
Davanti a cattiverie
ca su' dintra su dramma.

O a chiri quatrarieddri
cu' 'a cassarola 'mmanu.
Chi pena povarieddri.
Chi fattu disimanu.

O a patri disperati
ca dintra 'nu linzuolu
ci l'hannu arravugliatu
'u poveru figliuolu. 

Allura m'addummannu,
e dicu seriamente:
ma chisti cumu fannu
a fare finta 'i nente. 

E a si nni ji' a curcare
cu ra cuscienza lorda
senza si vrigugnare
d'u male ca 'un si scorda.



SOSPIRI

di Eugenio Maria Gallo

Spesso ricordo
Quei pomeriggi
Piovosi
D'un Maggio lontano.
Altra vita
E altra stagione,
Quando il sole,
Che andava a dormire
Dietro il colle
O fra le onde del mare,
Per me era promessa
Di nuovi bei giorni.
Anche adesso
Il mese di Maggio
È piovoso
E la pioggia, battendo
Sui coppi del tetto,
Intona un suono
Che ha il sapore
Di antico.
Ma diversa
È oggi la luce
Del sole che,
Scendendo all'orizzonte,
Mi offre solo
Profili di volti
Ormai stanchi
E intrisi dei lievi
Sospiri
D'un lento tramonto.


M'HANNU DITTU CA ARU 'MBIARNU

di Giacomo Guglielmelli

M'hannu dittu ca aru 'Mbiarnu
sempre cavudu ci fà.
Nun c'è n'alberu, nè 'nu friscu,
né n'amicu ppe parrà!

Unn'è miegliu 'u Prigatoriu,
nun sai quantu c'haj di stare
finu a quannu arriva 'a carta
ca cchiù supra pui passare.

Certu è miegliu 'u Paradisu
propriu 'nfaccia aru Signure,
ma iju signu malu misu,
peccature e 'un tiegnu scuse.

E ogni tantu m'addimmannu:
n'atru postu c'è ppe casu
ca ni ospita a nui puru,
ca pruminta ancunu vasu?'

A speranza nunn'a pierdu
ca a nessunu fazzu male,
anzi aiutu aru bisuagnu
fossa puru n'animale!


CARA MATRE

di Antonio Martire

Cara mia matre ruce Tiresina

ccu chissa littera alla tua rispunnu,

ca tiegnu 'a capu re pensieri chjina

tutti ammantati re nu bene funnu.

E oje io te scrivu finarmente

ca la libera uscita haju avutu,

ppe premiu mi l'ha data lu Tenente

pecchì ce fazzu tuttu senza aiutu.

'E chillu chi cercavi t'accuntientu

pecchì te mannu na fotografia,

ca nu cumpagnu mio de regimentu

mi l'ha fatta ppe la mannare a tia.

Ccussì tu viri cumu signu fattu,

si me truovi 'ngrassatu o dimagritu,

pecchì se vire bene dal ritrattu

puru si 'e sordatu è lu vestitu.

T'arriccumannu, re mie sta' squitata

pecchì lluocu è vascia 'a mangiatura,

ca truovu sempre 'a tavula parata

e puozzu mangia' chillu ca me chiura.

Cumu tu sai, io fazzu lu stallieri

pecchì ccu l'animali signu amicu

canusciu cumu nullu lu mestieri

e guoru tantu ch'io nun te lu ricu.

Ssa fotu mi l'è fatta 'nsiemi al mulu,

mentre ce staju faciennu 'na carizza

illu a mmie me capiscia sempre a vulu

e vene cumu nente alla capizza.

'Na cosa sula mo te vuogliu dire,

ca ccu ssa fotu ca mo io te 'mbio,

te 'nfurmu bene ppe te fa' capire:

chillu ccu lu cappiellu signu io.


N' APE

di Marialuigia Campolongo

Si tuffa l'ape 'ntr' i ciuffi 'i mimosa /

ch'è juruta anzitiempu, di frivaru, /

e para fa' ssu munnu menu amaru… /

Pu', leggia, a nu battuffulu si posa,//

e si 'mbruscina e suca ' ntra ssu giallu, /

ronzannu, queta di ssu ramu a chillu,/

chi d' 'u cchiù gruossu aru cchiù piccirillu/

su cuntienti 'i ssa visita e 'i ss' abballu://

para chi l'accumpagnanu 'ntra danza! /

L' aria s'inchia 'i prufumu e sienti adduri,/

chi lieggi lieggi arrivanu 'ntr'a stanza//

e capisci ch'è quasi primavera... /

Ssa virnata pisante di duluri/

mo' forse passa… e ra prumisa è vera! //


QUANNU TU DIVIENTI VIECCHIU

di Pietro Russo

Quannu simu giuvinotti
e ni circa ancunu amicu
ni sintimu ricriare
ni sintimu ca 'un ti dicu.

Si c'è gente ca ni chiama
capiscimu ca esistimu.
E ni duna ra conferma
ca 'ntr'u munnu nua ci simu.

Quannu pu' passanu l'anni
e 'nu viecchiu tu divienti,
ti tormentanu l'affanni
e 'ncuminci a perde' i dienti.

D'i capiddri 'unn'i parlamu
chiri pochi sunnu janchi.
E da quannu nua n'azamu
ni sintimu sempre stanchi.

Ma pu' chistu 'un fossa nente
si ci fossa almenu ancunu
ca nun ti facissa sente
di nun essere nessunu.

E tra amici e parenti
nuddru ca si cumpurtassa
cumu fossi trasparente
e di tia si nni fricassa.

C'un parlassa cchiù di tia,
cumu si fossi sparitu
o 'na brutta malatia
forse t'ha rincugliunitu.

Si passassi 'i chiru postu
addui prima ha lavuratu
e 'un fossi mai dispostu
di capire che è cangiatu.

Ca ci sunnu facce nove
tutte giuvine, no vecchie
e ca 'a cosa ti commuove
no 'nu pocu, ma parecchiu.

E s'un ci restassi male
si vidissi 'a gioventù
ca fà in modo naturale
chiru ca facìi tu.

E parlannu 'i n'anzianu
e vuliennu di' l'età
'un dicisseru ca tena
cchiù di l'anni c'unu ha.

Và ppi' quasi l'ottantina
e si vonnu esagerare,
forse và pp'a novantina,
pocu tiempu ha di campare.

E a ttìa vena 'a paura
di putì esse' scurdatu
d'un riceve ancuna cura
d'esse' propriu abbannunatu. 



'A VECCHJAIA

di Eugenio Maria Gallo


Mu' chi signu vecchiu tante cose
S'affaccianu alla mente quann'è sira,
'U core dintr'e illu va e suspira
Pensannu a chillu tempu tuttu rose.

'A vita è 'na stagione e, gira gira,
S'un t'a godi passa cumu nente,
Certu un c'è bisognu 'e cunsulente
Ppe' capì ch'u temp'è pocu e se ritira.

De guagliune sempe tutt'a gente
Me jìa girannu e ccù illa me vulìa
Ch'era cuntenta d'a prisenza mia.

Mu' chi haju perdutu lu murdente,
Me sedu sulu alla porta sup'a via
Pezzennu 'nu pocu 'e cumpagnìa.


MALANOVA CHI JATTURA

Di Bebo '25


Malanova chi jattura
Sa notizia un ci vulia!
Cu su cavudu mo è dura
Chianu chianu spaculia...
*******
Né cucina né tastiera
E nemmancu lu pinnieddru
Ogni dí mattina e sera
Sona sulu u campanieddru...
********
Ca Franchinu pacinziusu
Aru triddru puntuale
Vena e porta laboriusu
Ogni bene materiale
******
È cussí che a na vulata
Assistuta i tuttu punto
Ti ritruavi risanata
E Franchino un poco smunto!


'U CAVUDU
di Pietro Russo


Si 'un ci signu mi vuliti,
si pu' viegnu e mi "sintiti"
'ncuminciate 'a stessa lagna
picchì ognunu 'i mia si spagna.

Signu 'u cavudu ca stannu
vi cumbinu ancunu dannu
v'u cumbinu, e i cchi manera
e vi fricu ppi' daveru.

Mò però statimi a sente,
concentratevi cu' 'a mente
e lijti sa poesia
c'hannu dedicatu a mmia.


***************

'Na botta 'i cavudu accussì
l'hannu dittu aru tg
ca nun s'era vista mai
e s'un passa sunnu guai.

Chistu è "u ruocculu ca sienti
d'i l'amici e d'i parienti.
Nun si stanca mai nessunu
aru fà c'è sempre ancunu.

Ogni annu 'a stessa storia,
amu persu 'a memoria.
Ogni estate "a surfa è 'a stessa.
E sa cosa a mmia mi stressa.

Ma daveru fissiamu.
Ogni vota ni scurdamu.
Ogni annu ca è passatu
sempre cavudu c'è statu.

Ppi' capi' cum'è "a canzune
va' costringia 'nu guagliune,
ca si frica d'a calura,
a nunn'escia ara cuntrura.

Si ti manna a fare 'nculu
'u motivo è unu sulu.
'Unn'è u cavudu aumentatu
Ma si tu ca si' invecchiatu

VELOCE CUM'A PRIMAVERA

Di Marialuigia Campolongo

Veloce cum' ' a primavera /
è ' i l'uomini l'età d' ' a giuvinezza!/
Sii fannu virdi a chissu primu sule/
e cumu i prime foglie aru bontiempu,/
ratti si godanu ssu jure 'i gioventù,/
niente sapiennu di bene e di male...//

Ma niure divinità : Vicchiaia e Morte,/
appriessu sempre stannu, cumu l'umbra!.../
Curra lu tiempu di la giuvinezza:/
dura lu fruttu : quantu jurnata 'i sule/
Pu' quannu chissu spariscia.../
cchi sapure po' avire allura 'a vita?//

Ohi, forse è miegliu a mora!.../
C' ' u core è afflittu 'i na caterva 'i mali/
e a casa...viersu sciuolli e ruvina piglia a cùrra!//


CARMATEVI NA PICCA….
di Franchinu 'u Funtanaru
.......
(Dedicata alle mie colleghe Presidenti di associazioni culturali)
.......
Carmatevi na picca ppe piaciri
ch'è na fera, na vera sarabanna,
si convegni mintitili a na banna
ch'è tiempu di 'n vacanza si nni jiri.

È 'u mis'i giugno, 'u suli sta 'mpetrannu,
e vruscia ed imperversad'a calura,
arricordativillu c'a cultura
s'ha di fari, ma a pattu ca 'un fa dannu.

Ma si proprio 'un sapiti fa' di menu
'i ni fa' senta 'ncuna conferenza
'u bb'azzardati cchiù d'a fa' a Cusenza

ca rischiamu nu 'nsurtu, quantu menu.
Jamu ara Sila, jamu ari Casali,
ca 'a cultura aru friscu nun fa mali.




DOPO LA LETTURA DEI RISULTATI DELLE ANALISI CLINICHE

di Eugenio Maria Gallo


Diciame, amicu miu, tu chi sai,
Cum'haju 'e fare ccu' ssa vita mia,
Mu' chi canusciu sul'a spezerìa
E signu vecchiu e ccu' tanti guai.'

Mpece 'na vota all'Avemmaria,
Arrivava fujennu alla cantina
Ppe' pinnui e sciruppu de cucina
E chjanu chjanu pue me ricuglìa.

Mu' sulu statine e aspirina,
'U medicu m'ha dittu e mi l'ha scrittu,
Senza 'nsaccati, purpette, né suffrittu.

Ma iu ch'era 'mparatu a pasta chjina
Pozzu campa' ccu' brodu de verdure
Cumu m'ha ordinatu lu dutture?


OHI MAMMA MIA D'U CARMINU

di Marialuigia Campolongo

Ohi Mamma mia d'u Carminu vida e pruvvida tu!...
Ca di ssi cose orribili nessunu ni po' cchiù.
Ssì guerre banne banne ammazzanu criaturi,
d' ' u pane e d' u mangiare 'un ci su' mancu ' adduri!...
Chini nun mora 'i bumme va mora certu 'i fame...
Chi puru chissu ha fattu ' a capu ' i chillu 'nfame.
Cussì prega Carmela, chi oji ara Chiesa è juta
'e ss'amarezza 'a Vergine di certu l'ha sintuta.
Mo' vida si li rescia ' i di' aru patriternu
chi Gaza e Ucraina su' cumu bolge 'i 'mpiernu...
E chi ppe' u juornu suu facissa ssu rigalu
'ntr' u munnu finiscissa daveru tuttu 'u malu.


UNA TRADUZIONE DA TRILUSSA

di Eugenio Maria Gallo


Dicia mamma a mie anco' quatrarellu
"Quannu te senti sulu, gioia mia,
Ricordate, un te scordare, figlicellu,
Diciate 'na bella Ave Maria.
Te senti squetatu 'u cerbellu
E cunfurtatu assai, anima mia

Mu' signu vecchiu, 'u tempu m'è sprejutu,
È tantu chi mamma sinn'è juta
Chillu cunsigliu, però, l'è cunservatu.
E si sulu me sentu, 'ncuna vota,
Me rivolgiu alla Signura d'u Criatu
E l'anima me sentu sullevata.

 

VENTAGLI A SIRACUSA

(in gita per le tragedie greche)

Di Franchinu 'u funtanaru


Sagliuti supr'u pullman a Cusenza
ch'era daveru priestu viers' i sette
pigliamu l 'autostrada ccu pacienza
di vennari mattina u diciassette
ppe ni jri a sbarcari, cumu s'usa
ari tragedie greche i Siracusa.

Tuttu quantu si svolgia puntualmente,
a sosta all'autogrill ppe ru cafe,
nessunu si preoccupa di nente,
ppe si goda a vacanza ca oji c'è
ma si sa c' a jurnata nun va liscia
quannu ccu na tragedia ha di finiscia.

Cumu simu sbarcati d' traghettu
sientu 'ntr'u pullman n'aria vizziateddra
ca forsi ppe ni fari nu dispiettu
e ni guasta' a jurnata accussì beddra
a nna vota nu tubbu s'è sc-cattatu
e uu bus unn'era cchiu' condizionatu.ù

D'i tutt'i parti s'aza nu lamientu
ccu respiri affannati e ccu suduri,
nu cavudu africanu ncuoddru sientu,
'ncunu si raccummanna aru Signuri
e viu a vicina ch'è davanti a mia
ccu nu ventaglio ca si vientulia.

Guardu a muglierma ch'e assettata affiancu
e tena nu ventagliu dintr'i manu
i pizzu ricamatu niru e jancu,
guardu na picca picca cchiu' luntanu
e c'è n'atra signora-benedica-
ca vientulia ad iddra e ad all'amica,

arrieti c'è 'a canata fiorentina
ccu mmanu nu grandissimu ventagliu,
n'atra d' a comitiva ddra' vicina
'a viju ca si sbentaglia, si nu sbagliu,
insomma, dintr'ancunu ca 'ull'avia
c'er' iu ccu ra canata Maria Pia.

Ma quanti fatti, haju dittu, unu si 'mpara
quann' i tragedie greche si va vida,
na cosa ch'e istruttiva cumu para
e si po' di ca tutti ci hann'i crida:
n'atra vota, a nu pullman si cci sagliu,
mi puortu di riserva nu ventagliu.


MODICA E RAGUSA
(il seguito della gita a Siracusa)

di Franchinu 'u Funtanaru


Partuti vers'i sette e mezza mpuntu
cum'ha decisu u capu comitiva,
a jurnata d'ajeri mo v'a cuntu.
A cumpagnia è stata assai giuliva
ppe cci jiri girannu i supra a sutta
città e paisi d'a Trinacria tutta.

E si vua cumu sunnu mi circati
cumu paranu i gghiesi e i monumenti
ca avimu 'ntr'a jurnata visitati
e si ni simu a verità cuntienti
rispunnu - Tuttu quantu nun c'è male,
ma m'arricuordu scale, scale e scale.

Mo ca Ragusa e Modica amu vistu,
saputu cchid'e u scinnari e sagliri,
e fatt' i cicculata ncun' acquistu,
n'atra vota cci viegnu ccu piaciri,
ma però - e v'u ciercu ppe favore -
facitimi truvari n'ascensore.


SCICLI-PUNTASECCA-DONNALUCATA

(a chiusura  della gita a Siracusa)

di Franchinu 'u funtanaru


Sumati stamatina di bonura
picchi' ccussi n'avia ordinatu 'u capu
ppe ni sta dintr'u pulmann ppe ncun'ura
ccu pacienza saglimu ddra' dacapu
e ni sbiamu ppe passa' a jurnata
a Scicli ca ntr'a fiction è Vigata.

Ccussi' amu visti tuttu 'i Montalbano
'a chiazza ccu 'a questura e cc'u giardinu
'u circolu addui va a juca' Pasquano
a spiaggia 'i Marinella e 'u terrazzinu.
Volentieri iu ci sterra n'atru misi
senza mai di mi rumpa i cabasisi.

A bellizza c'u Patritiernu crea
dintr'a Sicilia tutta sta ricota,
ca n' hanno fatta vida Rita ( la guida) e Andrea
e speramu 'i cci vena n'atra vota.
Dittu chissu, mi piensu iu ppe primu :
E' fatta e graziaddiu ni ricuglimu.


'A JUMENTA E I MUSCARIEDDRI
di Pietro Russo

'A povera jumenta fa ra sc_uma,
ca si ricoglia n'tuornu 'a vucca e 'a nasca,
e sbatta a destra e a manca chira cuda,
cercannu puru l'umbra di 'na frasca.

I muscarieddri ca li vannu all'uocchji,
e fà di tuttu ppi' l'alluntana',
li dunanu fastidiu cumu i cruocchi,
ca 'a povareddra nun si pò caccia'.

S'affuddranu pu' atri muscarieddri,
supra aru cuoddru 'a panza e sutta 'a cuda
e 'ntuornu a tutti e quattru i pasturieddri.
E 'u poveru animale trema e suda.

Capiscia ca 'un ci pò... fa' propriu nente
e puru si iddra è... granne e grossa
cussì cunzata si ...sente impotente.
Ma d'un pruva' fastidiu vo' fa' 'a mossa.

Sa storia 'u sa chi vò significa'?
Ca n'amu 'i minti tutti 'ntr'u cirvieddru
ca puru n'animale picciriddru,
a vote, si iddru vò ti pò frica'.


SI MUGLIERTA RUSSA ASSAI 

di Giacomo Guglielmelli


"Si muglierta russa assai
'u rimediu tu ci l'haj:
cangia stanza, chiuda 'a porta
e di tappi fatti 'a scorta!

Ca nunn'e' separazione
ma risolva 'a situazione
e 'a matina ti risbigli
cumu griddru e ti ripigli.

E muglierta puru approva
ssa pensata tutta nova
ca 'u liettu si po' usare
puru ppe si rilassare!"


Con una bella manifestazione alla Massa è stato inaugurato un' installazione con un masso che diventerà il simbolo del quartiere, e ho recitato un sonetto che ho composto per l'occasione. Precisando però che io sono dell'altra sponda del fiume, e precisamente d'a chiazz'i l'ova.

'U MASSU

di Franchinu 'u funtanaru

Su massu ca vidìti, 'hannu scippatu

d'u cori d'a muntagn'i Reventinu,

è tuostu cum'è tuostu 'u cusintinu

e chissu tena ppe significatu.


A nnua d'a Massa n'ha chjiagat'u Crati,

e acqua e fuocu e puru tirrimuti

però nua tuosti cca simu crisciuti

e i case torna l' àmu fravicati.

E quannu pass'u ponte 'i San Lorenzu

e viju ari vecchie case 'i su quartieri

ca su' rimaste propriu cum' a ieri,

ca c'era 'a casa mia, tannu mi pienzu

e si cangia 'a città, si tuttu passa,

però ppe mia Cusenza è cca, ara Massa.-

CAVUDU
di Giacomo Guglielmelli


Nun c'è n'alitu di vientu:
tantu buanu nun mi sientu
e 'a capu pue mi gira
aspettannu ca fa sira.

Supra 'a quercia nun s'abbenta
'na cicala e si fa senta
finu a quannu 'u sule puna
e si aza puru 'a luna.

Mancu fora si po' stare:
c'è 'na neglia di zanzare
pronte 'u sangu a mi sucare.
Ohi cchi raggia 'i mi grattare!

Sulu 'a notte si respira.
Ma ara luce, gira gira,
'nu vespune assai 'ncazzatu
ca si pungia si' fricatu!

Nu rimediu l'haju truvatu:
minni staju rintanatu
cumu fossa n'eremita
ca si goda 'na granita!


NA VECCHJIAREDDRA 
di Lucy Stranges
(Poesia vincitrice del concorso di poesia dedicato a Vittorio Butera 2024)

Na vecchjiareddra siduta a nnu scalune
Cu 'nna jiettula longa,senza culure
Uacchi chi parranu 'e viecchji duluri.

Ogne ffilu 'e capiddru porta 'na storia,
D'amure, pacianza, de muta mimoria,

E a chiru scalune u tiempu è fermu,
Ntramente u ricuardu se fha eternu

De quannu cumu naca se muvienu jintili
capiddri luonghi niuri fili

Mo tutti jianchi cumu sita filata
prima cchjiú forti na mantera cardata

L'alliscia i ricoglia a ra capu cuntenta
e intra mille pinziari u core s'abbenta


'A CALURA

di Eugenio Maria Gallo

Pensu puru stanotte 'a passu 'mbiancu
Ca u me fa durmire 'a calura
'A gola è sicca e m'affuca ppe' l'arsura
Me giru e me rigiru de 'nu fiancu.

Auta assai è la temperatura
Vaju 'nvocann'u sonnu, ma u rispunna,
Avissi de durmire sup'a n'unna
Ppe' avire 'nu pocu de friscura.

Allura curra la capu tunna tunna
E pensa all'estate mie de guagliune,
Quann'a sira minn'escìa d'u purtune.

Ppe' me gode 'u ristoru 'e ncuna frunna,
Me curcava fore e durmìa
Sup'a due segge, avant'a casa mia!

 

LA FONTANELLA

di Lucy Stranges

Conflenti 18 marzo 2021

Andando a spasso nel paese antico,
che il tempo trascorso gli fu nemico
tra case morte e strade desolate,
un tempo popolate e affollate
mi imbatto in una fontanella arrugginita
sola, negletta, tutta infreddolita.

La sua bellezza, la sua dignità
attirano il mio sguardo con beltà ;
l'osservo a lungo e penso a quanta gente
vi andava a prender l'acqua continuamente.
Tolse l'arsura nelle calde estati,
ai bimbi in mille giochi affaccendati.

Quanto ristoro ai tanti viandanti
quante bevute fresche ai suoi abitanti.
E quanti amori vide nascere attorno
quante fanciulle con le brocche di giorno
scambiavano carezze e tenerezze
sfidando per amor le maldicenze
di amore eterno, eterna fedeltà
nella sua dolce clandestinità 

Destino infame! Ormai da molti anni
quell'acqua che sgorgava tra gli affanni
non c'è chi ha sete, chi sente l'arsura
nessuno passa più con la premura
di attingere alla fonte con le brocche,
né più baci furtivi sulle bocche.

Quasi leggesse dentro i miei pensieri,
commossa, ripensando a quel mio ieri
lascia cadere alcune gocce lente
mentre il passato scorre nella mia mente.
Lacrime amare versa la fontana
or che la vita è fuggita lontana,
ma più amare e cocenti son le mie
e il cuore gonfio di malinconie.


NUSTALGIA

di Eugenio Maria Gallo


Mu', chi signu quasi ottantinu,
Me para de veni' de n'atra era
Duve era sempe primavera
E lu sule era sule de matinu.

Oje chillu tempu è 'na chimera,
'na rumanza cuntata allu fucune,
I sonni de quann'era 'nu guagliune
Sunnu sprejuti tutti 'e 'na manera.

Ppe' mie ormai 'u sule sta ppe' pune,
Pperciò ud haju cchju' prugett'e fare,
Né allu futuru pozzu cchju' guardare.

'A sira, però, prima 'e me spune,
Tornu a chillu tempu 'e quatraranza
Pover'e tuttu,ma riccu de speranza.


SENZA MANCU M'AVVISARE
di Giacomo Guglielmelli


Senza mancu m'avvisare
si presenta 'na subretta
"Era giustu ppe passare
'nziami a tia sulu n'oretta"

M'ha truvatu 'mpreparatu:
iju nessunu avia 'mmitatu!
"Haju vistu 'a porta aperta.
T'arricuardi? Signu Alberta!"

Haju circatu 'i fa memoria
ma 'a capu era vacante.
"Supra 'a nave, l'Andrea Doria,
tu eri n'uaminu ...galante!"

Iju suaffru 'u mal'i mare,
mancu sacciu pue natare!
"Prima mangi e pue ti scuardi?
Chira notte 'un t'a ricuardi?"

S'è ricota pue muglierma
e m'ha datu la cunferma:
"T'haju truvatu ca russavi
e "ntru liettu t'agitavi!"

Tuttu pue mi l'haju spiegatu:
piparuali avia mangiatu,
'na bistecca di maiale
e di vinu 'nu buccale!'

U cunsigliu è priestu dittu:
moderati lu pitittu
ca sinno' Alberta vena
e si mmita puru a cena!


L'IPOCASTANI D'A VILLA VECCHIA

di Marialuigia Campolongo ( 3 maggio 2025)


Di quantu tiempu chi nun ci venia/
e chi ricriu, ohi villa vecchia mia!/
Era guagliuna e ' a gioia mi cci purtava,/
chi ari tempi di mo' certu 'un pinsava...//

E vua!? Mi purtati a tiempi luntani.../
Quanta bellizza, vua ippocastani!/
Viniamu a n'abbrazza' tra vua giganti,/
aru tiempu c'aviamu 'u munnu avanti...//

Nu ricamu a rintagliu lavuratu,/
'ntri rami vuostri 'u cielu merlettatu!.../
E ssi foglie erû cumu na carizza:/
manu aperte chi davanu allegrizza!//

I frutti tunni dicíanu abbunnanza./
Cuntavati, fruscíannu, ogni spiranza!/
Dintr'i ' a Villa, tra vasche e scalinate,/
girávamu ppe' intere matinate...//

Ed era quasi cumu ji' a na giostra.../
A Primavera era adduru de jinostra!/
Para 'i sèntari mo' parole duci,/
mmis-scate dintr'i ' u verde, i petre, i luci,//

chi dicìi, vrigignusu, ccu emozione/
e sintiennu d'i vasi 'a cunfusione!.../
E vua, ippocastani, vua giganti/
a chill' amure nuostru erati manti.//

Nu granne mantu, ' i stelle ' ncastunatu/
e sutt' ad illu ss'amure s'è ' ncantatu!//


MODI DI DIRE #

di Giacomo Guglielmelli


In un tempo non lontano ogni famiglia aveva modi di fare e modi di dire compresi soltanto dai familiari
#Dai un intrattieni!# si diceva per intrattenere un bambino lamentoso o un ospite inatteso ..
In famiglia nessuno beveva alcolici e il padre comprava e portava una bottiglia di Vermuth
Perche?
#Perche" non si sa mai !# e la frase restava sospese
Lo zio partiva e la nonna diceva
Che la Madonna ti accompagni.!#
noi bambini immaginavamo la statua della Madonna partire con lo zio.!
Come state?
Qualcuno chiedeva.!
#Siamo in braccio a Maria !# rispondeva il nonno e noi ci chiedevamo chi fosse la Maria che non vedevamo...
#Otto e nove e fora fascino # era la frase di rito la domenica mattina quando tutti eleganti si andava a messa e nel corso la nonna e la mamma e la zia ripetevano la frase piu' volte e noi credevamo fosse una giaculatoria..
#Statt accort vaglio"#
Statt'accort mne'#
Era la frase quando uno di noi
usciva per strada che se tornava con le ginocchia sbucciate o i vestiti strappati non trovava comprensione ma veniva gridato e castigato....
#Copriti che passa l Angelo"# diceva la mamma e tirava su il lenzuolo anche nel torrido agosto pugliese
#Marcofio e' sulla luna #e noi col naso all insu" a cercare nella luna piena Marcofio..
Modi di dire e frasi sospese ed anche voi ne conoscete
Certo e' che io che ora non sono bambina e non sono giovane e neppure adulta e sono datata di vita ogni volta che vedo la luna piena
col naso all insu cerco Marcofio e certe volte mi pare di vederlo !!###Ma il bello era che il bambino "cummiatu" dalla vicina di casa o da qualche altro soggetto per chiedere 'u tartie gnu... pensava proprio a qualcosa di materiale; che ne so, un biscotto, un frutto ecc., che magari non mancavano..., e in tal caso si realizzava, sebbene temporanea, una perfetta coincidenza tra l'immateriale "tartiegnu" e il materiale biscotto... Ma quando il biscotto, la caramella o il frutto mancavano... allora entrava in campo un po' di chiacchiera (questa sì immateriale! come lo scopo da raggiungere, 'u tartiegnu...) col risultato che il bambino se ne tornava a casa forse un po' deluso, per non aver visto nessun "tartiegnu", ma comunque rassicurato dal sorriso della mamma, soddisfatta dallo scopo raggiunto, all'insaputa del bambino, d'u tartiegnu.


NUNN'ESCIMU!
di Giacomo Guglielmelli

Ppe 'u Zarettu fa spagnare
Trampu manna 'u nucleare!
Cumu giri e ti rivuati
simu 'mmanu a veri ciuati!"

Iju ti sparu e pue t'ammazzu,
ti bombardu ccu 'nu razzu
e i sanzioni pue ti mintu
si ancora 'un si' convintu!

Iju cummannu e tu staj cittu
ca si parli pue t'abbrittu!"
E 'a Cina sta a guardare,
concentrata sull'affare.

E nui fermi ad aspettare
si si vonnu pue parrare.
Ma unu è surdu, l'atru puru,
capu e capu fannu muru!

Chini mai l'avia de dire
ca ccussi' ja a finire?
Mancu 'u Papa ci po' fa nenti
ppe ferma' ssi delinquenti!


SUPA A CHATTA
di Bebo '25

Supa a chatta canalisca
Staiju lijiennu preoccupatu
Ca si u puliticu "ntramisca"
Addesi mpriestu carciratu!
******
Si sa leggia piglia pedi
E quantu ebbì tintinna u fierru
Arrassusia se pur nol credi
U garantismu va 'ntru sdierru!
*******
Miegliu ca di 6 latruni
Ognunu gira libiratu
E no ca 1 senza curpa
Po finiscia carciratu!!!


 'U POLITICU INDAGATU
di Giacomo Guglielmelli


Si 'u politicu è 'ndagatu
certu 'u giudice ha sbagliatu,
ma aspettannu lu processu
quasi mai nente è successu
picchi' c'è 'a prescrizione
ch'alluntana 'a decisione.

Iju ca signu garantista
d'ogni causa tiegnu 'a lista;
ogni annu aggiornu 'u cuntu
e 'nu pocu pue mi smuntu:
sunnu tutti là 'nchiuvati
sia ministri e deputati!

Ma nunn'hamu 'i lamentare
si li jamu pue a votare
e nemmenu si nun jamu
a vota' ca ni siccamu.

Nun c'è scusa ppe ssa gente
ca vo' fa l'indifferente:
si 'na petra in cielu tiri
nun ricuagli certu piri!


L'APPUNTAMENTO

di Giacomo Guglielmelli


"Ci demmo appuntamento proprio là, nel verde della Villa Vecchia, prima sul viale, poi su una panchina in un luogo più appartato.
I nostri sguardi si incrociavano in un abbraccio tenero, senza malizia.
Di cosa parlammo? Non ricordo. Sentivo solo il battito del cuore che sembrava impazzito.
Vedevo solo i suoi occhi che sembravano scintillare con il riflesso dell'acqua della fontana dove una Venere nuda, al bagno, mostrava le sue grazie.
Piccoli uccelli si posavano sul bordo della vasca per bere e poi riprendere il loro veloce saltellare sui rami frondosi del cedro del Libano.
Dove viviamo adesso?
In quell'ora di sogno che custodiamo gelosamente nello scrigno della memoria.
Ma che possiamo ritrovare e rivivere in ogni momento.

'A  LEGGE UMANA

di Franchinu 'u Funtanaru


Viju vrusciati i scheletri 'i palazzi,
'i l'Ucraìna i povere città
ca sunnu fatt'a piezzi 'i droni e razzi
e sempre cci su' muorti d'uorvica',

picciriddri viju malupatuti
'i Gaza tutt'i juorni ara tivù,
uocchi ca sunnu di paura inchiuti,
e vrazza e gamme ca nunn'hannu chiù,

e l'ostaggi tenuti 'm prigionia
ppe forsi dopu muorti i restituiscia
e chiusi dintr'i tunnel d'a pazzia:
tutti si mali ponnu fa' capisciaca 

chissa forsennata crudeltà,
ch'è sulamente 'i l'animali umani
limiti 'un tena addui nun po' arriva'
ppe l'ebrei, i cristiani, i mussulmani.

Mussulmani, vi siti ribbellati
perdiennu 'u siensu di l'umanità,
e picciriddri avìti martoriati,
fimmini e viecchi senza i risparmia'.

Ebrei, vua puru, basta sa vinnitta,
basta sparari supr'all'affamati,
sa verità nun v' ' hannu ancora ditta
ca chiri c'ammazzati vi su' frati?

Cristiani, chini mai pinsatu averra
ca tra di vua vi stati massacrannu?
e i giuvini mo passanu ara guerra
l'urtimi juorni e all'atru munnu vannu.

Ricordativi tutti ca 'u passatu
all'uomini ha purtatu 'a civiltà,
ma Cristu a tutti quanti l'ha 'mparatu
ca 'a legge umana è chira d'a pietà. 


Franco Calomino

Culi da spiaggia 2

Chiss'annu va di moda 'u cul' i fora,
si vida supr'a spiaggia asciuttu o 'mpusu,
'un si cci po' fa' nenti, chiss' è l'usu,
rispiettu all'annu scorsu, pieju ancora.

C' è 'u culu naturale 'i quinnicenne
e c'è 'u culu artefattu a palloncinu,
chiru ca quann 'u vidi di vicinu
rivela ca 'a patruna è settantenne,

chiru ca para 'i gumma, fattu a lastica,
e chiru ch' è na picca troppu 'unchiatu,
ma però solamente di nu latu,
malu lavuru di chirurgia platica,

chiru ca 'u vidi e dici - Mamma mia,
chissu po' sta' daveru 'm Paravisu -
C'è 'u culu ca ti para tisu tisu,
e dici - È 'u Nobel d'a culisteria.-

Insomma cci nni su' ppe d'ogni gustu,
e ppe ri santi e ppe ri piccaturi,
o sunnu veri o sunnu fricaturi,
ma t'ha di sta', ca chissu è 'u mis'agustu.
...........................
Questa'anno è di moda il culo nudo, si vede sulla spiaggia asciutto o bagnato, non ci si può fare niente, questa è l'usanza, peggio ancora rispetto all'anno scorso.
C'è il culo naturale di quindicenne e c'è il culo artefatto a palloncino, quello che quando lo vedi da vicino rivela che la proprietaria è settantenne,
quello che sembra di gomma come un elastico e quello ch'è un po' troppo gonfio, però soltanto da un lato, cattivo lavoro di chirurgia platica,
quello che vedendolo dici - Mamma mia, questo davvero può stare in Paradiso- , c'è il culo che ti sembra gagliardo e dici - È il Nobel nella categoria "Culi".-
Insomma, ce ne sono per tutti i gusti, sia per i santi, sia per i peccatori, o sono veri o sono fregature, ma bisogna adattarsi, è il mese d'agosto.


Giacomo Guglielmelli

Cumu è bellu, cumu è bellu!

Cumu è bellu, cumu è bellu
stare supra 'nu cammellu
e girare intr'u desertu
puru si mi sbambu certu!

Finarmente doppu n'ura,
aru mmienzu da calura
haju vistu a 'nu chioschettu
'nu paisanu ccu 'u berrettu."

Iju vulissa n'aranciata,
miegliu ancora limunata.
Doppu puru 'na gazzosa.
Si unn'a tieni, n'atra cosa!

"'U beduinu m'ha guardatu:
mi parìa 'nu stralunatu!
"'E gassate fannu male,
miegliu acqua ccu ru sale

ca vi fa passà l'arsura.
Nente site ppe n'atr'ura!"
E mi duna 'na buttiglia:
cchiù ca acqua era fanghiglia!

Iiu di certu nun ma vivu,
vuagliu rimaniri vivu!
E di llà signu partutu
senza acqua e senza aiutu.

M'era datu già ppe muartu!
"Ti fa site? Cchì ti puartu?"
Di lu liettu signu zumpatu:
era muglierma ca m'ha risbigliatu!(G.G.)


Franco Calomino

JURNATI 'I MENZAGUSTU

Jurnati 'i Menzagustu arruventate,
ca 'i na manera o 'i n'atra su' passate

e all'urtimu è arrivata na trupia,
nu malu tiempu propriu 'i chiri buoni
ca raga i minuzzaglie ppe ra via,
ccu nn'accumpagnamientu 'i lampi e truoni.

Ca' avia di vena l'acqua si sapia
ma a dicia ca mi piacia è na bugia.

Turnassi 'u buonu tiempu ccu 'a calura,
ccu l'afa e 'a negliceddra supr'u mari,
facissi torna 'u cavudu d'antura
picchì mi pìacia a mmia d'u cumpurtari,

 dopu m'arricurdu si jurnate

quann' è novembre, ca mi suonnu 'a state.

Giornate di Mezzagosto

Giornate di Mezzagosto arroventare, che in un modo o nell'altro sono passatee infine è arrivato un temporale estivo, una tempesta di quelle davvero forti, che porta in strada tutte le cose minute con un accompagnamento di lampi e tuoni.Si sapeva che veniva la pioggia, ma dire che mi piace è una bugia.Che torni il buon tempo con la calura, con l'afa e la nebbiolina sul mare, faccia di nuovo il caldo di poco prima, perché a me piace sopportarlo,e poi mi ricordo queste giornate quand'è novembre, che sogno l'estate.


Giacomo Guglielmelli

'A trupìa

Priestu, curriti, nun dimurati,
ca aru Citraru, si ci guardati,
trona ed allampa, s'annuncia timpesta.
Di menzagustu finita è ra festa!

'E segge sdraju mò ricugliti,
trasiti tuttu e dintra viniti
ca la trupìa tiempu nun duna,
si riesti fora nun ti perduna!

Puru si pocu para durare
iddra gran dannu pò procurare
e si nun truavi buanu riparu
vula ra casa e puru 'u pagliaru!

Tu già lu sai ch'arriva 'ntrasatta
e tutta 'a robba 'nterra pue sbatta.
Ma tinni frichi e riesti a guardare
cumu 'nu ciuatu ca 'un sa ragiunare.

L'ha dittu puru 'a televisione:
sulu rimediu è ra prevenzione.
Ma tu, 'mpacchiatu aru cellulare,
sì già in orbita, ma a chira lunare!(G.G.)


Marialuigia Campolongo

FERR...AGUSTU

Rummanu journu e notte l'arioplani /
ppe' riparare i danni di l'umani,/
c'haû persu 'u siennu e puru la cuscienza:/
'mpizzanu fuocu...tantu ddiu cci penza! /

/E vruscia chissa terra disgraziata,/
cumu forra aru 'mpiernu ormai chiagata!.../
'U verde vruscia, i terre su' siccate,/
su chiuse i case, d' i genti abbannunate.../

/Giuvani 'i gran talientu si nni vannu.../
Nu miraculu forse sta aspittannu/
chin' è rimastu cca... senza fa' nente.../
Chi nemmenu va vota... è indifferente!/

/Vruscianu 'ncapu ssi pinzieri strani.../
ca 'un ti fannu sperare ppe' u domani!/

/(M.Campolongo)


Giacomo Guglielmelli

'U tavulinu d'i medicine

A 'na rasa d'u salune
c'haju armatu 'nu bancune.
L'haju chinu 'i medicine,
tutte 'ncutte, senza fine.

Ogni ura minni cuaddru
ma nun sannu 'i capiccuaddru!
Anzi certe propriu amare
cumu 'u fele, a re cuddrare!

Ogni jiornu arrivu a sette,
'nu parente a vintisette!
E' 'na gara senza storia
ca nun duna certu gloria!

E ru miedicu ogni vota
ca ci vai allonga 'a nota!
Nun vi dicu 'u farmacista:
mi fa festa a prima vista!

Mò ssu bellu tavulinu
assimiglia a n'altarinu:
quannu i pinnuli mi pigliu
ccu ra Vergine mi cunsigliu.

Iddra nun si fa aspettare
e 'u rimediu è pronta a dare:
"Si daveru vui guarire
t'haj di sulu convertire!

C'è 'nu miedicu cchiù potente
ca guariscia tutta 'a gente
e si tu lu vai a truvare
vera cura ti po' dare!"(G.G.)

Maria Carmela Errico

IL 16 AGOSTO.##

Nella valle un silenzio assoluto
Nessun fischio di vento
I rintocchi dell orologio delle torre sembravano una promessa o una minaccia
La terra tremava a dire l arrivo di orde ferrate....
LUANA si sveglio"tutta sudata da quello che piu" che un sogno era stato un incubo influenzato dal film della sera precedente e dalla cena esagerata con anguria di dovere in compagnia
Il 16 Agosto e' sempre un giorno atipico di vuoto
Disilluse le aspettative di
Ferragosto e vane le attese
La bomba d"acqua e grandine che fa saltare le tavolate e le grigliate di tradizione ed i giochi lasciati a meta'!
Una delusione tra le tante
Luana aspetta il ploplo' del caffe"e il tictac dell orologio a muro la disturba nel silenzio assoluto del quartiere che stenta a riprendere il ritmo normale di un giorno feriale
Tacciono nel nido i rondinini ed i colombi ancora appollaiati
Un giorno atipico il 16 Agosto di lenta ripresa come una marcia col freno a mano tirato e svuoti e consumi i residui di cibo e di frutta e svuoti la mente dalla fretta del correre che poi domani o dopodomani riprende col camion delle ore 6 della differenziata e le saracinesche alzate di Bar e ricevitorie per pagare bollette di luce e gas e acqua tutte insieme arrivate##
MEC 16/8/25


Eugenio Maria Gallo

AUTUNNU


Chjova, è rifriscata puru l'aria,
È ancora agustu, ma para autunnu,
Suspiran'e piante, quantu sunnu,
Ntr'a Villa cumunale sulitaria.

È scuru tutt'u celu, proprio 'nfunnu,
Para ca vulla l'acqua sup'e grate,
Curra a funtana ppe' le strate,
Già dorma lu paise e pur'u munnu.

'E stille oramai su' ammucciate,
Ugne quatraru curra alla ricota,
'E arret'i vitri 'a vecchia guard'e nota.

S'affacian'i ricordi 'e atre sirate,
Oramai l'Estate sinn'è juta,
L'Autunnu è alle porte e ne saluta.
Eugenio Maria Gallo


Giacomo Guglielmelli

'U milune'

U milune quannu è friscu
è ru massimu rifriscu:
ti ci lavi puru 'a faccia
ma 'a simenta prima caccia!

L'haj di tena n'ura sana
suttu 'u gettu da funtana
o lu cali 'ntra 'nu catu
ccu ru ghiacciu già squagliatu.

Ma lu tagliu è n'arte fina
e t'impegna ra matina:
di due lati lu scapizzi
e 'u curtieddru pue ci 'mpizzi:

aru centru tagli 'u core
ch'è ru miegliu di sapore.
Pue le feddre tutte guale.
"E' cunchiutu, nunn'è male!"

"Pà, n'atra feddra si po' avire?"
"Tuttu oji l'haj de finire?"
"Pà, 'u milune 'un si mantena,
'unn'arriva finu a cena!"

"Figliu mia, cumu sì spiertu!
Tu 'u finisci tuttu, ciertu!
Ca di patritta sì pigliatu:
m'hai convintu e m'hai fricatu!

"Cumu è bellu, cumu è bellu!

Cumu è bellu, cumu è bellu
stare supra 'nu cammellu
e girare intr'u desertu
puru si mi sbambu certu!

Finarmente doppu n'ura,
aru mmienzu da calura
haju vistu a 'nu chioschettu
'nu paisanu ccu 'u berrettu.

"Iju vulissa n'aranciata,
miegliu ancora limunata.
Doppu puru 'na gazzosa.
Si unn'a tieni, n'atra cosa!"

'U beduinu m'ha guardatu:
mi parìa 'nu stralunatu!
"'E gassate fannu male,
miegliu acqua ccu ru sale

ca vi fa passà l'arsura.
Nente site ppe n'atr'ura!"
E mi duna 'na buttiglia:
cchiù ca acqua era fanghiglia!

Iiu di certu nun ma vivu,
vuagliu rimaniri vivu!
E di llà signu partutu
senza acqua e senza aiutu.

M'era datu già ppe muartu!
"Ti fa site? Cchì ti puartu?"
Di lu liettu signu zumpatu:
era muglierma ca m'ha risbigliatu!(G.G.)


Giacomo Guglielmelli

TRENTA GRADI

Trenta gradi e tutti 'i sientu,
non c'e n'alitu di vientu!

Su' tornate le cicale
e ripigliano 'a corale:
nun c'è versu de fermare
ne' le puazzu sicutare.

E si suda cumu nente
mentre passanu cchiu lente
l'ure e aspettu ca fa sira
quannu forse si respira.

Ed allenu la pacienza
ch'è na mastra di sapienza!(G.G.)


Giacomo Guglielmelli

'A jornata d'a zanzara

Ieri è stata ra jornata
ca 'a zanzara è festeggiata.
No in Italia! 'Ntra lu munnu!
Stamu jennu propriu a funnu!

Nu scienziatu ha sentenziatu:
"Fannu bene aru criatu!
Ca 'a natura sa cchi fa
ppe re fa campare cca'.

Iju scienziatu nun lu signu
ma 'na 'dea precisa tiegnu:
si mi pungia 'na zanzara
passu 'na jornata amara.

Ca si fossa sulu una
a ti fa ssa papuluna
'a putissi sopportare
senza troppu t'arraggiare!

Ma si le 'mpuddre sunnu tante
tu jstimi santi e sante
e lu Papa puru l'ha dittu
ca ss'insettu è maledittu!

E mo fazzu a tutti appellu
ca mi para fossa bellu
'na jornata dedicare
are vittime de zanzare!(G.G.)


Maria Carmela Errico

SE....
potessi
fermare
il come
il quando
della felicita'
fermerei
l'attimo
la data
l"ora !
Questa ora
col sole
che plana
e il vento
che soffia
lento###
MEC 22/8/25

Maria Carmela Errico

LA NOTTE DELLA TARANTA#

A Melpignano -Lecce-il 23 Agosto si celebra ogni anno.
In piedi migliaia di persone con fischietti e tamburelli e battito di mani ripetono con cantante il ritornello dal palco:.SI CANTA SI BALLA SI MOVE LU PUDE ALLA PALLA COSI' SI FA L AMORE COSI SI FA L'AMORE....
Fari di luci intermittenti e droni disegnano nel cielo arabeschi di luci colorate
Migliaia di persone per tutta la notte mangiano e bevono e la Taranta ballano...
I vecchi straniti che il loro ballo di nozze di un tempo passato e di sagre ora e' una musica internazionale e tutto il mondo arriva a Melpignano....
Il giorno dopo e' tutto finito ed il paese riprende il suo ritmo calmo di sonno e di veglia nella luce calda e dorata di un paese pugliese in provincia di Lecce abitato da gente gentile e cortese...
MEC 24/8/25





Settembre

Pietro Russo

'U CIUNCU E 'U CICATU

Genuzzu 'u ciuncu e Pasquale 'u cicatu

tuttu 'u juornu stavanu a parra'.

Genuzzu di quannu iddru era surdatu

e ancora ciuncu avìa di diventa'.

Pasquale ca cicatu c'era natu,

tante cose 'i cuntare 'unn' i tinìa,

picchì a nissunu postu iddru era statu,

e ogni storia beddra li parìa.

'A matina, d'u juornu 'i Santu Vitu,

ca d'u paisi era ru patrune,

Genuzzu, ca era chiru cchiù istruitu,

dicia: "Stasira canta 'nu mastrune".

Pasquale puru s'un sapìa chini era

curiusu assai, comunque, vulìa ji',

ppi' fa' 'na caminata dintra 'a fera

e passa' 'nu pocu 'i tiempu adaccussì.

Ma nun truvava nuddru ca 'u purtava.

Ognunu li dicìa ca avìa a chi fa'.

E iddru tristu tristu si nni stava

malidiciennu 'a sua 'nvalidità.

'Nvece Genuzzu, ca era dispiaciutu,

picchì vulìa assiste aru cunciertu,

e 'un ci putìa ji' senza n'aiutu,

pinzava: "Si ci vaju iu mi diviertu".

'Nu tiziu ca 'ntr'u bar era prisente,

vidiennu chiri dua ca eranu tristi

e 'i soluzioni eranu spruvvisti,

vuliennu dare 'nu suggerimentu,

fa' a Pasquale ca tena l'uocchji stuorti:

"Tu ca pultroppu nun ci vidi 'i nenti,

ma tieni 'i gamme bone e resistenti,

'ncaglioscia tu a Genuzzu ti lu puorti".

Pu' rivulgiennusi a Genuzzu ha dittu:

"Tu ca si' ciuncu ma... buonu ci vidi,

si vu' arriva' ara fera ppi' dirittu,

c'è bisuognu ca tu a Pasquale 'u guidi.

Genuzzu, ca 'ncaglioscia si ci minta,

aspittànnu 'i li da' n'indicazione,

ci la vulissa da' puru 'na spinta,

ppi' li fa' piglia' 'a giusta direzione.

Allura dicia seriu a Pasquale:

"Mi raccummannu, cerca 'i stare attientu,

ca si cadimu ni facimu male

e pu' finiscia ru divertimientu.

E si pigliamu ancunu tumbulune,

allura addiu festa e cuncierti".

Fà Pasquale: "Si' tu c'ha 'i fa' attenziune

picchì si' tu c'ha' 'i tena l'uocchji apierti".

Cussì s'abbìanu unu supra a l'atru,

ma caminannu trovanu 'nu fuossu.

A scena ca si vida è di teatru:

Genuzzu cada 'nterra e sbatta 'u mussu.

Si scugna 'u nasu a sangue e perda i dienti.

Li cadanu ddrà 'nterra ad unu ad unu.

Genuzzu ca 'ncumincia cu' i lamienti,

circa n'aiutu ma...nun c'è nissunu.

Puru Pasquale, ca era statu accuortu,

ddrà s'era fattu male seriamente.

'Ntr'u fuossu l'era jutu 'u pede stuortu

e 'unn'u putìa move propriu 'i nente.

Genuzzu, ca 'i parra' 'un n'avìa voglia

picchì d'a vucca 'nu...fis_cu l'escìa,

circava 'u modu 'i cumu si ricoglia

ma soluzioni iddru 'un ni vidìa.

E dopu avi' ricuotu tutti i dienti

e si l' aviri misi 'ntr'a sacchetta,

cercannu cu' Pasquale 'i stare attienti,

vannu zuppichiànnu senza fretta.

Genuzzu, cu' ra manu avanti 'u mussu,

ppi' ra vrigogna di essere sgangatu,

circannu 'na firmata d'autobus

aiuta a Pasquale ca è sciangatu.

----‐-----------

E si s'a vota è juta malamente

e ra cosa nunn'è finita bona,

amicu miu, però, tu stammi a sente,

di solitu è 'na cosa ca funziona.

È 'nu fattu ca ormai è risaputu:

ppi' tuttu ci vò collaborazione.

Ognunu ha' di truva' sempre n'aiutu,

picchì 'a forza 'a fà sempre l'unione.


Eugenio Maria Gallo

BAMBINO MIO

Quando

Questo cuore

Non batterà più

Le ore dei miei giorni

E spenti saran

Questi occhi

A ogni luce,

Ancora io ci sarò,

Bambino mio.

Cercami

Nel silenzio della sera,

Quando la vita

Tutt'intorno tace

E ogni casa

Cinge

Il calore del riposo:

Io ci sarò,

Sarò la luce

Delle lucciole d'agosto.

Cercami

Fra le pagine del tempo

Che sospira

Nell'ora dei ricordi:

Io ci sarò,

Sarò la voce

Del vento di dicembre.

Cercami, fra le rughe

D'ogni giorno

Certo io ti sarò

Sempre vicino

E scudo sarà per te

L'amore mio.


Eugenio Maria Gallo

PECCATU!

Quann'u vernu bussava allu purtune,

'A sira te cunsavi alla vrascera,

Te facìi 'nu solitariu o 'na primera

O parravi d'i briganti allu fucune.

Sup'a vrascia 'na pignata sempre c'era,

'A tavua tutt'u jornu era parata,

Due patate, 'na cipulla, 'na 'nsalata,

Sup'u giurnale 'na fotu de Carnera.

Cchi belle chille sire d'u passatu,

Sire de pace, d'amure e de costruttu,

Mpece oje ugne bbene amu distruttu.

'U ceu mu' è sempe annuvuatu,

Ssu munnu me para ud ha cchju' luce.

Me dicu n'Ave Mmaria e me fazz'a Cruce.

Giacomo Guglielmelli

Quannu sonanu 'e campane

Quannu sonanu 'e campane

tutte curranu ara missa:

sunnu quasi tutte anziane,

fazzolettu e pittinissa.

E si scontanu 'e cummare

a braccettu chianu chianu

pue se mintanu a parrare

e 'un ci lassanu paisanu!

Tanti fatti 'i si cuntare,

ci vulissa 'na sirata.

Ma lu prievite di l'atare

già le chiama all'adunata.

Ma aspettannu la 'ncignata,

cumu rinnine a 'nu filu,

fannu parta la tagliata

e ad ognunu fannu 'u pilu.

E si ancuna pue addummanna:

"Don Luigi ha priedicatu?

'U peccatu lu cunnanna?

Certu luangu sarà statu!"

Sulu Rosa le rispunna:

"Figliulè, iu surda signu

ma 'na cosa ha dittu tunna

ccu 'nu tonu veru arcignu:

"Chini 'a lingua usa assai

pue li piglia malanova:

ti lu scuardi ca ci vai

'nparavisu a vita nova!"

(G.G.)

Maria Carmela Errico

LA VISITA !

Si mise seduta ad aspettare..

Aveva imparato ad aspettare e le riusciva bene...

Aveva detto che sarebbe passato per una visita alle ore 10 ed erano gia' le 11,30 !

Forse aveva dimenticato.!.

Alle ore 12 il figlio arrivo" trafelato e di fretta che era in ritardo su tanto ancora da fare..

Prese la busta delle cose che la madre aveva preparato e le diede un bacio sui capelli ed ando" via lasciando nella stanza il profumo del dopobarba che ogni tanto la madre gli regalava e lei ne fu contenta,!##

MEC 14/9/25

Maria Carmela Errico

TERRA STRANIERA#

In aiuola di rose

un tulipano

solo per sbaglio.

Triste!

Stordito

da profumo

tanto !

Un petalo al giorno

cadeva

Alfine appassi'!

Eppure

aiuola di rose

profumo tanto

Era ....ma

terra straniera !!!!

MEC 13/9/25


Giacomo Guglielmelli

'NA TRAGEDIA

E' successu veramente,

tanta gente era presente:

Carmelina è esciuta pazza

e gridava mmienzu 'a chiazza:

"Stati certi ca m'ammazza,

ara capu ccu 'na mazza!"

E scappannu stralunata

annavota s'è fermata

e parrannu ari paisani

si sbrazzava ccu lle mani:

"Marituma m'ha minatu

ca di capu è distrubatu!

S'è ricuatu du lavuru,

m'ha sbattutu cuntr'u muru!

Pue m'ha dittu: "Cara mia,

haj pigliatu brutta via!

T'hannu vistu 'ncumpagnìa

di Giuvanni ppe ra via!

Mentre iu sudava sangu

tu ballavi n'atru tangu

ccu l'amicu mia cchiù caru!

Mò di certu iu lu sparu!"

Mentre chira sbraitava

unu arriati caminava:

era Peppe e pue l'abbrazza:

"Certu moglima unn'è pazza!

Ma Giuvanni nun si trova:

è sparitu, malanova!"

E' tragedia intr'u paise

e nessunu 'a piglia a rise

ca lu fattu è risaputu:

Peppe passa ppe curnutu!

(G.G.)


Franco Calomino

'U CIUNCU

Ppe cci duna' a mangiari ara famiglia

Ruoccu 'u ciuncu faciad'u tappezzieri:

si sa c'a vita piglia cumu piglia,

ch'i picciriddru, 'mparannus'u mestieri,

cadiennu di na scala menza rutta

s'era acciuncatu ppe ra vita tutta.

Eranu sia di dintra 'a casa sua,

iddru ccu ra muglieri Cuncettina

e quattru figli: criditimi mo vua,

chir' era d'affamati na cinquina

e 'u ciuncu avìa 'i mantena a tutt'i sia

ccu 'ncuna tenda vecchia ca cusìa.

Ppe 'a 'mpicari, di saglia supr'a scala

iddru nun si sintìa tantu sicuru,

ca avia na gamma bona ed una mala

e si spagnava 'i frica' l'atra puru.

Allura, ppe fa' a menu 'i cci sagliri

ad ancunu circavad'u piaciri.

Mo nu sirviziu avìa di fa' nu juornu

a na signora dintr'i Rivucati:

avia circatu a tutti quanti 'ntuornu

però ajutanti nun n'avia truvati

e ppe puti' risolva 'a situazioni

c'era rimastu 'u figliu granni, 'Ntoni.

Casu mai putiss' escia 'i chiru 'mbruogliu

l'ha dittu ca d'ajutu l'avìa d'essa

e l'ha rispusu 'Ntoni - No ca 'u bbuogliu,

ma staju jennu ara scola 'mpressa 'mpressa

ppe l'esami 'i licenza elementari

e dumani 'u putimu fa', magari,

ca si tema e problema i fazzu buoni

s'a furtuna m'ajuta, s'è destinu,

si mi duna 'a licenza 'a commissioni

puozzu piglia' nu postu di postinu.-

-Va buonu- ha dittu 'u ciuncu- figliu, vati,

m'a sbrigu sulu dintr'i Rivucati.-

Ha dittu - Ciau, ca vaju- a Cuncettina

e s'è 'mpesat'a scala e si nn' è jutu,

ma storta avìa di jì chira matina

ch'i l'urtimu scaluni c'è cadutu

e arruzzulannu 'nterra malamenti

s'è ruttu 'a gamma bona e dua o tri dienti.

'U ciuncu avanti 'a Standa mo s'assetta,

tena a latu nu palu e na stampeddra

e tutt' u juornu ccu pacienza aspetta

ca si li dannu 'ncuna cosiceddra.

Però è rimastu " 'u ciuncu", ca ppe nua

è 'u stessu s'ha na gamma rutta o dua.

..................................

Lo zoppo

Per dare da mangiare alla famiglia

Rocco lo zoppo faceva il tappezziere: si sa che la vita gira come gira, perché da bambino, imparando il mestiere, cadendo da una scala mezza rotta s'era azzoppato per tutta la vita.

In famiglia erano sei, lui con la moglie Concettina e quattro figli, e credetemi voi, quella era una cinquina d'affamati, e lo zoppo doveva mantenere tutti e sei cucendo qualche tenda vecchia.

Per appenderla, non si sentiva tanto sicuro di salire sulla scala, perché aveva una gamba buona ed una cattiva, e aveva paura di compromettere anche l'altra, allora, per fare a meno di salirci, chiedeva un piacere a qualcuno.

Un giorno doveva fare un lavoro a una signora dei Rivocati (*), aveva chiesto in giro a tutti ma non aveva trovato nessuno che l'aiutasse, e per risolvere la situazione c'era rimasto solo il figlio maggiore, 'Ntoni.

Per uscire da quella faccenda complicata, gli ha detto che lo doveva aiutare, e 'Ntoni gli ha risposto: - Non è che io non voglia, ma devo fare gli esami di licenza elementare e magari il lavoro lo possiamo fare domani ,

perché se faccio bene tema e problema, se la fortuna mi aiuta, se è destino, se la commissione mi dà la licenza, posso avere un posto da postino. -Va bene - ha detto lo zoppo- figlio, vai, me la sbrigo da solo ai Rivocati.-

Ha detto -Ciao- a Concettina, s'è caricato la scala sulle spalle e se n'è andato, ma la mattina doveva andare storta, perché è caduto dall'ultimo scalino e ruzzolando malamente per terra s'è rotto la gamba buona e due o tre denti.

Lo zoppo adesso si siede davanti alla Standa (**), tiene a lato un bastone e una stampella e tutto il giorno con pazienza aspetta che gli facciano una piccola elemosina. Però è rimasto "lo zoppo", perché per noi è lo stesso se ha una gamba rotta o due.

(*) storico quartiere di Cosenza

(**) grandi magazzini di una volta


Eugenio Maria Gallo

AUTUNNO

Da giorni lo vedo

Affacciarsi

Fra i colori del bosco,

Nella luce del sole

Che al tramonto

S'affretta a celarsi

Dietro i monti

Lontani.

Lo sento nell'acqua

Del vecchio ruscello

Dolcemente

Tornato a frusciare

Giù nella valle.

L'avverto nell'aria,

Nella nebbia che s'alza

Al mattino

Dai campi bagnati,

Nell'odore pungente

Dei funghi porcini

Fra gli antichi castagni.

Lo sento nel cuore

Nostalgia

Dei sogni di ieri

E della casa d'un tempo

Allora già pronta

A raccogliersi a sera

Attorno al camino.



Maria Carmela Errico

ALLA PROSSIMA.!!

Nostalgia

di cose finite,

del viaggio

con amici

Poeti di versi

a volte ridenti

a volte gementi !

#Ultima Fermata !

Scendono

I Poeti Tridicini !

E....per intesa data

e per passa parola

"ALLA PROSSIMA !"

ripetono per saluto.

E'una domanda?

E'una promessa?

"ALLA PROSSIMA"!

proclama il Presidente

Franchino

U' Funtanaro

che va oltre

con il libro di poesie in mano!#

MEC 3/10/25

Marialuigia Campolongo

LE CHIAVI RAPITE

Ppe' 'a tri juorni curturale,/

chi daveru è senza guale,/

ha concessu 'a Commissione/

na gran sala ppe' a riunione...//

Ppe' d'assista aru convegnu /

-d' 'u dialettu... c' ha vulutu! /

E ci ha datu lu sustiegnu...-/

pu' daveru c'è vinutu!//

Mo' ppe' l'ìnaugurazione,/

mo' a si senta na poesia.../

Ppe' apprizza' na relazione,/

ppe' sapi' cchi si dicía...//

Ch'è nu bravu presidente/

e ci tena ara città!/

Ni cunservad' 'a curtura/

ppe' sarva' l'identità! //

Ieri sira -viersu i sia-/

è binutu 'u Prisidente/

a si goda 'a zimpunia/

d' 'u cunciertu, assai suadente,//

di la vuce -ch'è potente-/

d'i coriste 'i l' Arberia :/

è successu immantinente,/

quasi fussa magaria...//

Si cc' è piersu, stralunatu,/

ntr'a ssi nenie , ss'armunie.../

e cussì s'è libberatu/

di'i pinzieri e d' i ciutie//

ch'i politici hanno avire/

ppe' llà quotidianità .../

e ari vote faû morire,/

vistu cumu è ssa realtà ...//

Di li chiavi nu gran mazzu,/

ppe' sta 'mparu illu ha cacciatu,/

d' 'a sacchetta e... senza 'u lazzu/

e cussì s'è libberatu...//

Ma cum'è custatu caru.../

ssu munentu i libertà! /

Ssu vulire stare 'mparu,/

quannu è esciuta 'a verità!//

Picchì -a musica finita-/

dittu grazie alle cantanti,/

illu scopradi, all'uscita,/

chi d' 'u mazzu 'i chiavi... tanti,//

nun ci nn'era cchiù la traccia!!./

E cussì, chjcati a due,/

tutti a vida... s'i rintraccia,/

unu primu e n'atru pue,//

perlustrati i pavimenti,/

'ntervistatu 'u personale,/

ccu na faccia deprimente/

(buonu visu a cosa male...)//

si nne jutu 'u Prisidente!/

Ccu la gente costernata,/

c' 'un putía cchiù fare niente... /

e ch' è già 'mmedesimata,//

d' 'u fastidiu chi venia.../

E cchiù doppu, aru teatru,/

di ssa specie 'i magaria,/

si parlava l'unu l'atru./

Mo', na socia tridicina, /

chi era stata ara sirata,/

a n'amica s'abbicina/

e, sintiennu ssa parrata,//

vo' sapire ch'è successu,/

e com'era jutu u fattu.../

Picchi d'illa...era aru cessu

e un sapia di chi misfattu,//

capitatu a Frammartinu,/

ognidunu commentava /

e diciennu "Poverinu!"/

a tramenti chi parrava...//

Mo' Cristina l'ha 'mpetrata: /

illa ha la cammisa ianca!.../

È 'a Signora signalata.../

chi sicuru l'era 'i fiancu.//

Dicia: "Guarda' dintr'a borsa,/

si la sienti cchiù.... pisante!"/

Illa curra, va, di corsa!/

Pu' ccu vuce di cantante....//

Dicia : " 'U mazzu l'haiu truvatu...!!

Mi cridia ch'era d'u miu!...

Chi di certu... 'ull'haiu arrubbatu!..."

E cussì ...ppe' grazia 'i ddiu,

è sarvatu 'u Prisidente!

Chill' amica, inconsciamente...

Vulia rapa tutte i porte?...

Chi na cosa cc' è di dire:

un po' vida i cose storte!!!

Tonino Martire

'Nu poveri a nu spicune assettatu,

stenne 'na manu cercannu aiuto,

Passe nu riccu e c'è attroppicatu,

stuortu l'ha guardatu e si n'è jut

Nu gattariellu 'ncamatu, azzerpulatu se lamentava dintra 'na rasella,

passe 'na gatta rraina e l'ha allattatu,

faciennu illa pe' la mammarella.

'A CAPU FERMA

Vorra turnare a chill'età antica

'A meglia stagione de ssa vita mia

Chjin'e bisogni e de fantasia,

Quann'u speranza m'era ancora amica.

Sonni, progetti, 'a filosofia

De pocu me dicìa d'esse cuntentu,

'Na partit'e pallune allu Cummentu,

'Na sirenata e 'nu pocu 'e zimpunìa.

'U tempu, sì, passava cum'u ventu,

Però a mie nu me 'mpurtava nente,

'A capu era ferma e assai putente.

Oje un sacciu di' cumu me sentu,

Ccu l'anni tuttu ormai me fa paura,

Me spagnu puru d'u friddu e d'a calura.

Eugenio Maria Gallo

Eugenio Maria Gallo

'A RUSELLA

Ottobre st'annu è proprio all'antica

Cce vorra 'nu fucune cumu 'na vota,

Ccu 'nu capizzu, 'a sira, alla ricota

E 'na gavit'e castagne, benedica.

Ch'a grolia d'a castagna, piglia nota,

È sup'u focu 'ntra 'na rusellara,

'A nanna chi ccu' garbu 'a pripara

Proprio cum'i tempi de 'na vota.

Ma oje 'a castagna custa cara,

Cum'a po' fare dintra 'na cucina

S'u fumu, ppe' la stanza, è 'na ruina?

Certi sapuri pperciò su' cosa rara,

Certi piaciri cchju' nun trovi 'ngiru,

Pur'a rusella ormai è 'nu suspiru!

Eugenio Maria Gallo

Ada Giudice

Ma solo ruseddre, e i vaddraneddre dove le lasciate ?

Quando di pomeriggio noi cugini ci ritrovavamo dai nonni a Cosenza, in via Galiano, c'era sempre nu buzzunottu di alluminio, bello e panciuto, con le manicheddre dorate dove nonna faceva bollire le castagne , non sul gas o sull' elettrico, ma sulla furnaggeddra dalle mattonelle bianche e blu come le azulejas portoghesi. non siamo più riusciti a " riprodurle" erano dolci e si sfarinavano.

Giacomo Guglielmelli

Ccu l'autunnu ch'è arrivatu

Ccu l'autunnu ch'è arrivatu

iju mi sientu cchiù scasciatu,

l'ossa fannu tricchi e tracchi

cumu quannu nuci ammacchi.

'A vecchiaia si sapìa

ca ccussì n'arridducìa,

ma è arrivata senza avvisu

e mi sientu malu misu.

'Nu rimediu haju de truvare,

nun mi puazzu abbannunare.

Haju de fare movimentu

ppe passare ssu momentu!

Mi l'ha dittu lu dutture:

"Ppe l'età nun ci su cure,

ma 'na cosa la pui fare:

tu continua a caminare

sempre avanti a ti guardare

e ogni osa ti po' dare

'na carmata a ssi duluri.

Ccu ru spiritu ti curi!"

(G.G.)

Franco Calomino

' A viestia

Na viestia ca teniamu ara catina

mo spanna 'i cca e ddi ddrà morte e ruvina.

Dop'ottant'anni è isciut'i dintr'a 'a caggia,

sicuta a chini vida e pù l' afferra

l'azzanna e si cci spoga tutt' a raggia,

picchì è 'a natura sua, ca chissà è 'a guerra.

Sbersa 'nterra i paisi e ri città

e povarieddru a chini trova ddrà.

Ten' uocchi russi cumu sunnu i zanni

'i 'ddui li cula 'u sangu 'i mamme e figli

ca ccu nu sc-cantu e na pagura granni

li circanu di fuja 'i 'ntra l'artigli.

Sa viestia gir'u munnu ch'è 'ncamata

e simu nua ca l'àmu liberata.

La bestia

Una bestia che tenevamo alla catena adesso spande in giro morte e rovina.

Dopo ottant'anni è uscita dalla gabbia, insegue quelli che vede e poi li afferra, li azzanna e ci sfoga tutta la rabbia ed è la sua natura, perché è la guerra.

Stravolge i paesi e le città e poveretto chi trova là.

Ha gli occhi rossi come sono le zanne da dove le cola il sangue di mamme e figli che con terrore e grande paura cercavano di sfuggire ai suoi artigli.

Questa bestia tutto il mondo gira affamata e siamo noi ad averla liberata.

Ciccio De Rose

'A MARITATA

Lassami sta', signu sposata e di tua nun vuogliu fissata, sacciu ca tieni muglieri ma va faciennu 'u girulieri cumu dici? simu pari e si putissi puri fari? Tu sì isciutu pazzu, cci nni sunnu mi m'abbrazzu. Si ti vù stutari vampa sagliatinni 'i chiara rampa; cci truovi santa Lucia, chiru e' postu ppi ttia. Vantu nu buonu maritu, stimatu a ogni situ e si s'accorggia d'a suonata ti jetta na curtiddrata. Dumani jddru parta, iu vaju adduvi 'a sarta. Aspettami ara ficuzza ca m'è cacciari na pitruzza!

Eugenio Maria Gallo

BELLA

Bella chi m'addimmanni

Duve va lu core miu,

Lestu iu te rispunnu:

"È 'nnamuratu 'e tie".

E si bbonu nun te sta

Ssu granne amure miu,

Nu vogliu cchju' campa'

Ca persu signu iu.

Pecchì ssa vita mia,

Si tu nu me vo' bene,

Figuratill'e tiè

È suu dulure e pene.

Ma si ppe' puru casu

Me dici: "Sì, te vogliu";

Pregu 'e ssa lampa mia

Mu' nu frunissi l'ogliu.

E ppe' su bene nostru,

Bellu e ccussì prufunnu,

Fazzu voti e scungiuri

Cuntra l'occhju d'u munnu.

Eugenio Maria Gallo

Maria F. Lucanto

A statua scumbegliata

A Cusenza, a nna piazza canusciuta

Venticinque Lugliu 'ntitolata

c' è nna statua fatta 'e petra 'e ra Sila

'e n'artista calavrise:

tale Giuseppe Rito

socialista 'e l'anni cinquanta

quannu ancora u fascismu

'mprunte amare avia lassatu

'ntra la mente e lu core travagliatu.

E' de Ciardullu u monumentu menzionatu,

nu poeta 'e Peritu, frazione de Pedace,

avucatu e ru foru allontanatu

pecchì, 'nterrogatu, quannu c'era lu Duce, rispunnia:

"A tessera fascista iu nun tiegnu

pecchì lu cantu miu è ppe la libertà e la democrazia"!

Canusciutu cu ssu suprannume,

ch' 'e na guardia comunale e Peraci s'era datu,

Michele De Marco na pinna pungente avia ppe li potenti

e vera poesia, de musica ntonata,

ppe la gente d'u populu minutu

e ru paise addue avia vissutu:

patria vera 'e l'umanità

chi ntra 'e castagne e le vinelle avia dimora

bella cumu na vesta 'e sule e na signora.

U rece marzu 'e ru cinquantaquattru

sulu cinque iurni roppu chi iu era nata,

Ciardullu chi s'era ormai fattu cusentinu,

cumu nu runnininu ncielu avia fattu na vulata,

lassannu nu niru chinu e canti 'e na figliata.

U cinquantasette u supraccitatu Rito,

scurture 'e ra storia calavrise,

a supraccitata statua, a memoria perenne 'e Michele De Marco, avia scurpita.

Ma mò venimuninne alla storia mia e di mio patre,

Michele Lucanto, rittu "Scardellina",

puru illu cumpagnu d'a stessa

gioventu' ribelle 'e ru poeta nuorru peritise.

Na brigata avianu fattu, illu ccu atri peracisi,

gente d'intelletto e de bonu core,

jennu appriessu allu Maestru ccu onore.

Puru a Cusenza

alle rimpatriate e ru Cafè Renzelli

mio patre c'era e ccu illu

scambiannuse versi e 'ntimità

eranu diventati amici veri

nun sulu poeti 'e ri tiempi nuovi.

Io signu crisciuta a pane 'e poesia

ccu mio patre chi recitava a memoria

Pascoli e Ciardullo, allu stessu modu

ccu granne sentimientu cumu nu cuntastorie.

Venimu alla statua 'e Ciardullu:

na vota fatta, ccu nu drappu nivuru

ppe assai tiempu è rimasta ammucciata

all'uocchi 'e cusentini e presilani.

Forse c'eranu ancora fascisti in giru

ca nun vuliano rare onore a nnu cumpagnu?

Oppure un se mintianu d'accordu

supra chine avia de fare chillu ritu?

Cum'era e cumu 'un n'era na notte

na maniata 'e giuvinotti

e Peraci se recarunu alla chjiazza

addue Ciardullu aspettava

de lucere alle stille…

S'eranu misi d'accordu

e cittu cittu cacciarunu lu pisante drappu

e ….ve svelu na cosa c'ancora un se sapia:

nu giuvinuttu chi nume avia Michele cume Illu,

mio patre….ppe la precisione,

jettannu a 'nduvinare lu pensieru 'e ru poeta amicu ,

sutta a statua c'ha scrittu, ccu modu 'mpertinente:

"Cusentì, v'aju fricatu,

ca sulu mi sugnu scumbegliato!"

MFL

Giacomo Guglielmelli

Signu 'na corda tisa di violinu

Signu 'na corda tisa di violinu,

certu lu sa chini mi sta vicinu

e para ca nun mi va mai bene nente

cumu s'avissa pigliatu la corrente!

Ogni rumure subitu m'allarmu

e si nun passa n'ura nun mi carmu.

E si mi sona pue 'u cellulare

mungiu 'u buttune ppe llu fa accitare.

E ccu l'autunnu ogni male si rinnova

e mi para ca zampu sempre ova.

Pue mi saglianu i niervi e ra vilienza,

ppe nente pierdu 'a carma e ra pacienza.

Ma prima ca ssu statu pue mi vingia

di rosa tutta 'a casa haju de dipingia

penzannu ca ogni cosa pue s'aggiusta

e mi passa ra zirra e puru 'a susta!

(G.G.)

Antonietta Cozza

Buongiorno di caffè

Hai mai pensato che un sorriso può cambiare il mondo?

Non una rivoluzione, non un urlo.

Un sorriso — semplice, autentico — che accende la vita.

#PabloNeruda oggi riceveva il #PremioNobel per la Letteratura.

E ci lascia parole che attraversano il tempo:

"Toglimi il pane, se vuoi,

toglimi l'aria,

ma non togliermi il tuo sorriso."

Ci sono giorni in cui la lotta pesa,

la stanchezza scava,

la speranza sembra lontana.

Ma basta un sorriso — vero — per riaccendere tutto.

Eugenio Maria Gallo

Portami per mano,

Bimbo mio,

Fra i dolci sogni

Della tua stagione.

Guidami

Sui colli fioriti

A primavera

E porgimi i colori

Di quel cielo.

Portami lungo il viale,

Fra le foglie,

Ora che l'autunno

Lento si incammina

Verso la lunga stagione

Del profondo sonno

E lasciami

Sulla panchina della pace

Finché non scenda

L'ombra del tramonto.

Eugenio Maria Gallo

Franco Calomino

Na cuccia di cani

Na cuccia di cani

sc-casciata, vacanti,

ma i cani ca cci hannu

durmutu su' tanti

e mo sta jittata

'ntr'u vagliu 'i na turra

ca forsi ni parra

d'u tiempu ca scurra:

di guardia, di caccia,

o di cumpagnia,

si dicia ca cani

n'ha vistu chi via,

pasturi scozzesi,

d'a Sila pasturi

ca sannu guidari

na mandra, sicuri,

pasturi'i Maremma

ccu 'u pilu cchiù jancu

capaci 'i fa' fuja

di lupi nu vrancu

pasturi tedeschi

di guardia ara casa

ca sannu canusciari

a chini cci trasa

e granni danesi,

bulldog e mastini

-i chiri ca curranu

appriessu i postini-

e cani di caccia

ca ccu ri patruni

su' juti vattiennu

cusc-chini e vaddruni,

i setter, i pointer

i vracchi, i livrieri,

i cani di oji

e i cani d'ajeri,

i cani di punta

e i can'i ripuortu

cc'u mussu dirittu,

cc'u mussu ch' è stuortu

e quanti n'ha visti

passari di cani,

certuni cchiù spierti

di l'esseri umani!

Na cuccia ppe stari

vicinu aru bossu

ppe vi' s'ari vote

li dava 'ncun'uossu.

Sa cuccia mo 'a vidi

a nu cantu jittata

ccu 'ncuna lamiera

'i supra ammentata,

li cadanu a piezzi

i tavoli 'i lignu

ca portanu 'i cchiù ca

d'u tiempu nu signu.

Chisà cchi vò dicia

sa cuccia di cani

ca cca cc' è rimasta

di tiempi luntani,

ccu tutti si cani

ca cci hanno durmutu...

na vita fedele

e pu' ti salutu!

.....................

Una cuccia di cane

Una cuccia di cane scassata, vuota, ma sono tanti i cani che ci hanno dormito :

e adesso sta lì, gettata nel cortile di una fattoria, e forse ci parla del tempo che scorre:

da guardia, da caccia o da compagnia, si dice che cani ne ha visto in quantità

pastori scozzesi, pastori della Sila che sanno guidare sicuri una mandria,

pastori maremmani dal pelo più bianco capaci di mettere in fuga un branco di lupi

pastori tedeschi di guardia alla casa che sanno riconoscere chi ci entra

e grandi danesi, bulldog e mastini - di quelli che inseguono i postini-

e cani da caccia che con i padroni hanno battuto boschetti e valloni

i setter, i pointer, i bracchi, i levrieri, i cani di oggi e i cani di ieri,

i cani di punta e i cani da riporto, col muso diritto, col muso storto.

E quante ne ha visto passare di cani, alcuni più intelligenti degli esseri umani!

Una cuccia per stare vicino al padrone, per vedere se per caso gli dava qualche osso.

Questa cuccia ora si vede buttata via in un angolo, con qualche lamiera attaccata di sopra,

le cadono a pezzi le tavole di legno che portano più di un segno del tempo.

Chissà cosa vuol dire questa cuccia di cani che è rimasta qui da tempi lontani,

con tutti i cani che ci hanno dormito...una vita fedele e poi addio!

Maria Carmela Errico

Tu ed Io

eterni pierrot

innamorati

dell 'amore .!

Un' idea?

Un sogno?

Un'illusione?

Chissa'! Chissa'!

Eugenio Maria Gallo

TUTT'I SANTI

È arrivatu 'u tempu d'u fucune

Ormai simu già a tutt'i Santi

'A nive, se dicìa, è alli canti

E iu circu calure a ugne spicune.

Na vota de ssi tempi a jìre avanti,

Quann'iu era ancora 'nu quatraru,

Scarpuni priparava lu scarparu

Ch'i jorni friddusi eranu tanti.

Certu oje 'u tempu va cchju' 'mparu,

Ma 'u friddu oramai se fa sente,

Specie s'a casa affaccia allu punente.

Pperciò puru s'un tegnu fucuaru,

M'appicciu 'na stufa ntr'a cucina

'mpece d'a fiamma guardu 'a serpentina.

Eugenio Maria Gallo

Giacomo Guglielmelli

Fuja cchiù di 'na cavaddra

Fuja cchiù di 'na cavaddra

'a vecchiaia ca mi sgaddra!

Nun si ferma, 'a malanova,

e ogni juornu si rinnova.

Tuttu 'u cuorpu è interessatu,

e mi siantu cchiù stancatu.

E si pigliu 'na friddura

m'appaliattu, ohi cchi bonura!

Nove pinnuli da matina

e ra sira 'na bustina.

Medicine a tutta forza

e 'u dulure puru 'mporza.

Ppe 'un parrare di la spisa:

t'hai di vinnare 'a cammisa!

Para ca ti cumpri oru

ma 'u vurzune 'u fannu loru!

Certu 'a vita s'è allongata,

ci guadagni ancuna annata.

Ma si sta ccussì cunzatu

quantu pue c'hai guadagnatu?

Iu filosofu nun signu

ma la morte di ssu cignu

forse è miegliu rimandare

e n'atr'annu pue campare!

(G.G.)

Eugenio Maria Gallo

SAMMARTINU

'U mise de novembre de 'na vota

Era tempu de frasca e de quartinu,

L'unnici, jornu 'e Sammartinu

Passavi d'a cantina alla ricota.

Oje allu luntanu e allu vicinu,

Ugne cantina ha chjusu li battenti,

De chili tempi mu' nu nc'è cchju' nente

Mancu ppe' 'nu biccheri e 'nu lupinu.

'Mpece 'na vota ntr'a ruga de Valente

Te fermavi ppe' menzu litr'e vinu

Accumpagnatu 'e n'ugna 'e spezzatinu.

Mu nu nc'è frasca, né luminu ardente,

Un curru cchju' alla vutta ppe' lu vinu

È 'nu ricordu ormai Santu Martinu.

Giacomo Guglielmelli

Ero un ragazzo quando per la prima volta ho partecipato ad una vendemmia.

Era una festa corale. Un mio zio possedeva un grande "struttore" e tutti i vicini venivano da lui con le grandi ceste di uva caricate sugli asini per la spremitura.

Il mosto riposava nelle "quadare" a fermentare per giorni. Poi, quando finiva la "bollitura", veniva travasato nelle botti o in grandi damigiane.

A San Martino si "spillava" dalla botte più piccola il primo "assaggio". E il più anziano poteva sentenziare: "È buanu!"

(G.G.)

Luigi Mandoliti

Getta in un angolo questa disperazione

risalita sulla pelle dal mattino,

guarda le colline guarda come gli alberi le case e il cielo...

è tutto un grigio azzurro che l'anima sprofonda.

Cerchiamo un'altra terra...

Una frotta di passeri domani

all'alba romperà il nostro sonno.

Di nuovo la speranza porteranno.

Luigi Mandoliti

(dalla raccolta "Punto di fuga", 2001)

Maria Carmela Errico

IL PASTORE #!

Scendeva dal suo paese della Sila il giorno dell Immacolata con la sua zampogna per suonare la Strinna di Natale ....

Era per noi un' attesa e si preparava per tempo il Presepe e l' Albero e i biscotti e il vino e un pezzo di diecimilalire....

IL PASTORE arrivava e bussava ad ogni porta di ogni piano di un palazzo di citta' e il suono di ciaramella sapeva di antico e di buono e di familiare come l attesa del Natale.!

Poi il COVID ha detto STOP !!

IL PASTORE non scende piu" dal suo paese della Sila con la zampogna ....

Il mondo e" diventato estraneo anche dopo il Covid passato...

E per sentire l atmosfera di Natale si va tutti al Centro Commerciale sperando che la filodiffusione trasmetta oltre ai canti gospel americani anche un suono di ciaramella dei pastori di Calabria alla grotta del Bambinello"###

Ricordando oggi Totonno Chiappetta

Di Nunzio Scalercio,

per Totonno.

Stamatina in mparavisu

para d'essa a chiazza i l'ova

Gisucristu mo s'incazza

e ari santi i caccia fora

"Sambrangí, fammi capire

vieni ccá, cunt'a tetello"

dicia a Santo Gisucristu:

"Cumu mai c'è su burdello?"

E u paolanu: "Mo ti dugnu

na notizia i l'atru munnu:

Unnu sá chi sta veniennu?

Nentimenu ca Totonno!"

Gisucristu allarga l'uacchi

"E na festa un perparamu?

Picchi ccá di monavanti

certamente NI SCIALAMU"

Così Nunzio Scalercio immagina il Paradiso in subbuglio per l'arrivo di Totonno Chiappetta, perché Totonno non era solo un artista: era una presenza, un'esplosione di umanità, ironia e verità.

Attore, poeta, cabarettista, uomo di teatro e di popolo, Totonno ha raccontato Cosenza e la Calabria con il dialetto, il sorriso e l'intelligenza di chi conosceva davvero la vita. Una comicità mai volgare, sempre profonda, capace di far ridere e pensare.

Amato dalla gente e ricordato ancora oggi con eventi, murales e tributi, Totonno continua a vivere nella memoria collettiva come simbolo di cultura popolare e libertà d'espressione.

Oggi lo ricordiamo così:

con una poesia, un sorriso

e la certezza che certe anime non se ne vanno mai davvero.

Ciao Totonno. Continua a far festa, ovunque tu sia.

Nicola Mangraviti

UN RICORDO DI TOTONNO

Che grande artista è stato Totonno Chiappetta. Un caro amico sempre vicino al nostro Club di Papillon. Era il 16 Gennaio 2003 fondavamo il Club e nella sala Consiliare del Comune di Guardia Piemontese Totonno interpretò una delle sue caratterizzazioni descrivendo " A n'zalata i piammaduori i Belmonte". Tutta la sala era attratta da lui e il Presidente Nazionale del Club descrisse questa interpretazione sulla "Stampa" di Torino ricordandola ancora in un articolo e sul sito alla sua dipartita. I suoi libri Rumanzelle 1 e 2 li ho in auto sempre a me vicini.

Anni dopo su libro "Calabroni" sono state riportate le caricature e le quartine che Totonno dedicò a quei 4 pazzi fondatori che iniziarono un'avventura che dura ancora oggi dove la Calabria ha un posto di rilievo sia sulle guide che nelle edizioni di Golosaria Milano

Eugenio Maria Gallo

M'HANNU CUNFUSU

Ssu fattu m'è successo, vi lu giuru,

Alla morte d'unu d'u parentatu,

Ca vicin'u carru m'è tuccatu

Ppe' casu pur'iu vestut'e scuru.

Certu iu un c'era abituatu,

Ma i tavutari m'hannu chjestu aiutu

E cci l'hai datu cittu e mutu

Senza pensare allu risultatu.

Po', finit'a cerimonia d'u salutu,

Hai vistu ch'a gente me scansava

E all'ammucciuni puru se tuccava.

Allura me signu risorbutu

E hai dittu a unu assai cunvintu:

"Cumpa', signu parente de l'estintu".

Alberto Rossi

Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata

Do' Ginú tu tí ci l'ha' pigliata

Ma mo ta dicu io na cosiceddra

Quann'unu fa la malapinzata...

Si sa ca pue si fa 'n'attrappateddra!

LA VOLPE E L'UVA di Fedro –

Libera traduzione di Eugenio Maria Gallo

'Na vurpa 'ncamata e spasuata

'ntra l'orte de 'na vigna jia girannu

E vista 'na pergua d'uva jìa pensannu

Ccu' chissa me dugnu 'n'addubbata.

Era autu assai però 'u perguatu

E ppe' arrivare all'uva jìa scalatu.

Allura, illa s'è misa a satare,

L'uva però ud era alla portata

E prova e riprova 'a sbenturata

Capìu ch'un c'era propriu nent'e fare.

Ccussì, a vucca asciutta, alla bon'ura

Sinne jìu dicennu "unn'è matura".

Chiss'è scrittu ppe' chi a 'na cosa un juncia

E dicia ca ud è bbona e c'è rinuncia.

Eugenio Maria Gallo

IL LUPO E L'AGNELLO DI FERDRO

(Libera traduzione)

'Nu lupu e 'n agnellu alla stess'ura

'Nu jornu su' arrivati a 'na jumara,

Portati da la sidda e se fermaru

Ppe' bive finalmente alla bon'ura.

Ma 'u lupu, 'nu vecchju marpiune,

Già pensava chi fare d'u guagliune.

Allura, a vuce tosta e dura,

Dissa all'agnellu poarellu:

"Pecchì me 'ntruvui l'acqua, marrapellu,

E mi la fai arrivare tutta scura?"

"Tuni si' supra - dissa l'agnellu - iu sutta,

L'acqua de tie ven'a mia, bell'o brutta".

Ma 'u lupu un se menna e tisu tisu

"Sia misi fa de mie haj male parratu,

Agnellu faccitostu e scrianzatu,

Pperciò iu signu anco' uffisu".

"Sia misi arreti anco' ud era natu,

E ssu fattu un me po' esse' assignatu".

"Allura è statu patritta, fetente,

È statu illu a compie ssu misfattu

Ccussì a ssu puntu, dittu fattu,

Senza pensa' due vote, cumu nente,

'U lupu, mangiune e pellizzune,

D'agnellu ficia nu mmuccune.

Ccussì è scrittu ppe' ugne priputente

Chi circa scuse ppe' opprime' 'u nnucente.

Maria Carmela Errico

#I POETI

SPOSTANO I FIUMI

CON IL PENSIERO.#

Parola di Vecchioni!

Buongiorno POETI!!

Marialuigia Campolongo

I TRIDICI CANALI

C'è na funtana, dintra ' a ssa città/

chi portadi armunia e serenità./

Ari piedi ' i nu colle è 'ncastunata/

e ppe' forma e culure è rinomata!//

Si sagli o scinni ti senti ricriare,/

si si' stancatu , ti va a rinfrancare!.../

L'acqua curria na vota a volontà:/

ciucci e cristiani si jìanu ad appuzza'!//

Si l'acqua mo' è cchiù picca... è sempre pura,/

picchí è l'acqua d'u Zumpu: 'a cchiù sicura./

Simbulu para 'i chira civiltà/

chi Cusenza di sempre po' vanta'!...//

Forse è ppe' chissu chi, guardannu arrieti,/

hannu' avutu l'idea certi poeti...//

Chi a illi è parsa ' a fonte d' 'a poesia,/

di quannu 'a civirtà si fa armunia:/

e hau' vistu curra, d'i Tridici canali,/

tutta 'a poesia 'i Cusenza e d'i Casali!//

Chi ppe' ' a curtura 'a città è rinomata,/

ma 'i cchiù di Tridici paisi è contorniata!/

Poeti granni a ssi terre fannu onure!.../

E... 'a musa dialettale dà sapure!//

Su' Tridici Canali 'i Libbertà:/

viersi scurranu ' i Pace e Umanità!//

Anna Lauria

I SCARAFUOGLI

Per i componenti "giargianesi" diversamente e /o non autenticamente cosentini, presenti in chat …gli scarafuogli sono un prodotto della cucina tradizionale della valle del Crati , ottenuti , durante la festa del maiale , dai residui carnosi e cartilaginei del maiale stesso dopo la lavorazione delle frittole , sopranatanti nella quadara ; sono pezzettini saporiti e calorici usati nella pitta calda oppure nelle uova strapazzate con cipolla ramata ( non rossa ) e …. Chi più ne ha più ne metta

Eugenio Maria Gallo

NATALE 2025

Vena torna Natale e vaju pensannu

Allu tempu e allu paise d'u passatu,

Vorra turnare là duve signu natu,

È chillu chi sonn'e fare ugne annu.

'Ntr'e mie sentu tanta nustalgia

D'a vecchia casa e d'a famiglia mia.

Tornu ccu' lu penseru allu fucune

E li ricordi 'i mintu tutti 'nfila,

Tutt'u passatu torna sup'a tila

Chi 'nsilenziu tessu a ssu spicune.

'Ntantu arda lu focu e fishcarìa

E 'ntr'e mie sentu suna' l'Avemmaria.

Mu' chilli tempi certu su' sprejuti,

Un senti cchju' 'nu cantu, 'na zampugna,

Ud ha mancu fatt'a nive alla muntagna,

Genitori, frati e zii sinne su' juti.

Ma si pensu a chilla casa sup'a via

È anco' Natale, ccu' la famiglia mia.

Alberto Rossi

Vexata quaestio

~~~

È na battaglia persa, un sacciu cumu fare

Ma cum' è nata e adduvi sa ciotia?

A gente nun c'è viersu i s'imparari

Ca dintra lu turdiddru l'uavu è porcaria!

****

Cumu chir'atri ca dintra la scaliddra

Ci mintanu du lievitu a bustina...

Si li senta nannareddra viatiddra

Mparavisu li si torcianu i stintina.

*****

Pi ru turdiddru: uagliu, vinu duci e assai farina

Pue mintati di puzu e facci l'ammassata

Supa u crivu pue ci fai l'arricciatina

Doppu frijia e cu mele fai la ngilippata

*****

Ara scaliddra un serva la bustina!

Pi fa nu mpastu buanu e assai risciutu

I mbuddri ha di fa l'ammassatina

E quannu friji dicia: " amu crisciutu"!

*****

U mele i ficu o d'ape di castagnu?

La quaestio è antica e assai vexata

Sa diatriba perciò vi la sparagnu

Ma ara scaliddra su ammessi

u nnaspru e a cicculata.

***

'N'amicu miu dutturi e tridicinu

Ha dittu ca unnesista alternativa

Accuardu e ci appuaggiu pur'io caru Pitrinu

Ca sicuru u panittuni aru turdiddru mai l'arriva!!!

****

Perciò santificamu mo la Festa

Cu veru amuru e santa divuziuni

Allurtimu doppu a mangiata chi ni resta??!?!??

U piattu vacanti di turdiddri... e chiú di mienzu panittuni

Tonino De Marco

'U Pranzu de l' Anziani

Su' periodi de festa e de Natale,

e vistu ca ormai c'è na certa età

'a vita mia è pacifica e normale

ppe malanni 'u mme fare capita`.

Na matina però sentu bussare,

vaju alla porta e guardu d'o spioncinu:

u sinnicu è venutu a me trovare,

menu mague ca 'ud'era lu postinu.

Pecchì 'e ssi tempi, cumu è risaputu

quannu arrivanu 'e feste cchiù cuntate,

ancunu ca le vena nu chiuritu

manna bullette e murte no pagate.

C'era puru 'la guardia comunale,

ccu 'la divisa armatu era vestutu,

ca allu guardare parìa nu generale,

pecchì, m'è addimannatu, era venutu?

Ma siccome 'a memoria nun m'aiuta,

signu pigliatu subitu 'e paura,

sicuru ancuna cosa m' è spujuta

'ud' è pagatu l'Imu o 'a spazzatura.

Ma 'u fattu 'ud'era chissu ppe furtuna,

e 'u Sinnicu ccu l'aria 'mbarazzata,

era cca a me mmitare de persuna,

ppe ghjire a na speciale rimpatriata.

M'ha dittu chiaru e tunnu, paru paru

senza nessunu trucco e senza 'nganni:

L'anagrafe ppe ttie ha parratu chiaru

a cunti fatti si' oltre i settanta anni.

Allu Comune nostru ormai c'è l'usu

ca ogni annu avimu 'e festeggiare

tutti l'anziani nostri d'o paise,

e stannu puru tu 'ud' è mancare.

A verità? 'Un ce voìa ghjire,

'u core me vattìa de l'emozione,

pecchì 'la gente 'lu potia capire,

ca puru io ormai signu 'mpenzione.

Tegnu a matriamma ch' illa è d'o trentunu,

chi se mantena tosta e bella arzilla,

e de si pranzi 'un si nne perda unu,

forsi ce vaju, ca accompagnu a d'illa.

Ma arrivati alla porta d'u Comune,

c'è chill'amicu chi trovi duve 'u voi,

arripatu davanti a nu spicune,

chi se potissi fare i cazzi soi.

Mu', nun nne vidiamu de dece anni,

m'ha chiestu finu a mmu' duv'era statu,

m'ha chiestu d'a saute e d'i malanni ,

e po' m'ha dittu: Tu si' pensionatu?

Subitu c'è trovatu n'invenzione,

NONI, ca cce vo` ppe la penzione.

Trasu a matriama 'e l'aspettu fore,

ca 'un signu vecchiu, ma n'accompagnatore.

Gianfranca Cosenza

'A NOTT'I NATALE

Natale degli anni '50

Caluri erad 'a notte di Natale/

chire di quannu ghera picciriddra./

'U presepiu parato tale e quale/

ccu 'a santa Grutta e ccu ru Bomminieddru./

Sutt'u piattu 'i papà, 'a littireddra,/

ca ppi' quasi nu misu avia circata,/

ccu angili vulanti e a granne Stiddra,/

aspittava d'essari truvata./

"Ai cari Genitori", supr'a busta/

ghiu ci scrivia ogni vota, e accorta stava/

ca papà pu' facìad 'a mossa giusta:/

'a truvava e a ra leja 'ncuminciava./

Cci scrivìa cumu m'era cumpurtata:/

ubbidiente e studiosa tutto l'anno,/

ppe' i mancanze, d'esse' pirdunata,/

e "d'essere più buona" ppi' n'atr'anno./

Pu' nu rigalu 'i carta: poche lire!/

Nu sorrisieddru timido ammucciava/

cilestre 'a lacrimuzza.

E ppe' finire,/

nu vasu supa i sc-cocche mi sfiorava./

Cosenza, 28 dicembre 2025

Traduzione

NATALE DEGLI ANNI '50

Calore era la notte di Natale/

quelle di quando ero piccola.

Il presepio apparecchiato tale e quale/

con la Grotta santa e con il Bambinello./

Sotto il piatto di papà, la letterina/

che per quasi un mese avevo cercato/

con angeli volanti e la grande Stella/

aspettava d'essere trovata.

"Ai cari Genitori" sulla busta/

Io ci scrivevo ogni volta e attenta stavo/

che papà poi faceva il gesto giusto:/

loa trovava e a leggerla cominciava.

Scrivevo come mi ero comportata:/

Ubbidiente e studiosa tutto l'anno,

Per le mancanze, d'esser perdonata,

E "d'essere più buona" per il nuovo anno.

Poi, un regalo di carta: polche lire!

Un sorrisetto timido nascondeva/

celeste la lagrimuccia. E per finire/

Un bacio sulle gote mi sfiorava.

Maurizio Notti

U CENONE

Na jurnata a fare a spisa

e ra borsa ohjii cumu pisa!

U portafogliu è sbacantatu

pi ra robba c'hajiu cumpratu.

U trentunu chi spansumata

ca ci passu tutt'a nuttata:

cu ri lenticchie sordi assai

ca si mancanu su' guai.

U cotechinu porta speranza

ca ni porta l'abbunnanza

cu l'uva, ohji chi grannizza,

ogni chiccu tanta ricchizza.

Cu tutta sa superstizione

nun sinni cangia situazione

è nu piaciri sulu pi ra panza

e pu rimana sulu a spiranza.

Gianfranca Cosenza

L' ANNU NUOVU

L'annu Viecchiu si n'è jutu/

e ru Nuovu è cuminciatu./

Luongu è statu, mo' è partutu./

Ma nu cuntu n'ha lassatu./

Nu bilanciu cumpricatu/

ca ci vo' 'nu raggiunieri/

nu computer ca spartuti/

tena i juorni janchi e niri./

Puru st'annu 'un su' mancate/

guerre, straggi e malatie/

A tivvù ci l'ha mustrate/

senza scampu, 'sti vie vie./

Si sintimu sulu a chisti/

pu' cchiù nente capiscimu./

Diventamu muti e tristi/

E d'u suli 'un n'accurgimu./

Ni scurdamu 'i chiru postu/

ddui 'n'amico n'ha aiutatu;/

o di quannu la jinosta/

giallu 'u prato ha illuminatu./

Quannu russu è fattu 'u mare/

nu spettacolo è ru cielu/

ed 'a gioia già traspare/

dintr'a l'uocchji, senza velo.

L' Annu Viecchiu n'ha lassata/

dintra 'na culletta rosa/

'na pupiddra appena nata,/

frisca cum'a 'na mimosa./

Annu Viecchiu e Nuovu Annu/

'un c'è tanta differenza/

si la Vita ci la dannu/

senza troppa sofferenza.

Vincenzo Napolillo

"Prima di andarsene, il vecchio Anno lasciò tre doni sul tavolo:

la *memoria*, per non dimenticare ciò che ha insegnato il passato;

la *pazienza*, perché ogni cosa ha il suo tempo;

e la *speranza*, piccola ma tenace, come una candela accesa nella notte.

Quando le campane suonarono la mezzanotte, il nuovo anno varcò la soglia. Non portò miracoli, né promesse vuote, ma giorni nuovi da vivere con cura, uno alla volta. E chi seppe accoglierlo con cuore semplice scoprì che l'Anno Nuovo non chiede di essere perfetto, ma solo di essere vissuto con onestà, come si faceva una volta.

E così, da allora, ogni Capodanno non è solo un inizio, ma un passaggio silenzioso di saggezza, da un Anno stanco a uno appena nato."

Franco Calomino

'A notte ' i Capudannu

Muglierma, ppe ra notte 'i Capudannu/

m'ha vulutu ragari a nnu vigliuni:/

chissa è na granni festa, addui zumpannu/

si ponnu arribbella' mille pirsuni/

ccu i vrazza all'aria, fumannu cumu turchi./

E tutta 'a notte tu nun ti va curchi.

Ccu na musica sulu di tammurri,/

'ntra nna neglia, ccu luci russi e gialli/

ccu na fuddra ca abballa a vurri-vurri

spingiennuti e zampannuti ari calli/

e ccu ra scusa d'a frenesia d'a danza/

dannuti gumitate dintra 'a panza.

Tutta 'a nuttata ccu ssa zimpunia,/

ccu certe nonne grasse scollacciate/

ca si 'ncappanu povarieddru a ttia,/

abballannu t'ammazzanu 'i panzate./

Ari sia e mmenza, ca ancora nun li vasta,/

ti dannu ppe mmangia' fasuoli e pasta.

Però, dicu, cci ha d'essa na raggiuni/

ppe ti jiri a piglia' si zampunate/

i jirita 'ntra ll'uocchi, i buffettuni,/

pasta e fasuoli fridda e gumitate:/

ca, chiru ca t'aspetta tutti l'annu,/

'ntra na nottata sula, ddrà t'u dannu!